Capitala a fost „mutilată“ profund în ultima jumătate de veac. Cel mai cunoscut exemplu este zona Uranus, demolată pentru a face loc Casei Poporului.

Palatul Parlamentului ar putea fi considerat o piatră de mormânt gigantică pentru un cartier care, până în urmă cu 30 de ani, părea desprins din perioada interbelică. La decizia lui Nicolae Ceauşescu, cartierul Uranus a fost răscolit de buldozere şi pus la pământ fără milă. Un cartier cu vile, dar şi cu case mai mici, înălţat pe coline, care din pozele alb-negru pare să semene cu un Montmartre mai rustic.

Nu este singurul loc din Capitală care a fost îngropat sub orgoliul comunist. Cartierul evreiesc, întins pe malul stâng al Dâmboviţei, care avea ca ax central Calea Văcăreşti şi începutul Căii Dudeşti, a avut o soartă asemănătoare.

Poveste de mahala

Chiar şi înaintea regimului comunist, vremurile au impus schimbări în identitatea unor locuri, cel mai adesea legate de personaje care influenţau într-un fel sau altul comunitatea.

Au fost mici mahalale care şi-au schimbat numele, mai întâi în timpul trăit, iar apoi s-a impus în memoria locului şi a oamenilor. De pildă, mahalaua Dudeştilor din secolul al XVI-lea şi-a schimbat numele în Arhimandritului în secolul al XVII-lea, îndată ce au dispărut de acolo Goleştii şi la biserica mahalalei a fost un arhimandrit. Apoi, după vreo trei-patru decenii, a devenit Mahalaua Sfinţii Apostoli, de la Hramul bisericii şi ăsta a fost ultimul nume. Şi azi mai avem o mică parte din Strada Sfinţii Apostoli“, explică istoricul Adrian Majuru.
646x404
Uranus, o rană deschisă

Cartierul Uranus-Izvor rămâne, însă, ca o rană deschisă pentru cei care au locuit cândva acolo. Cartierul era străbătut de un tramvai care venea dinspre Bulevardul Schitu Măgureanu, traversa Podul Izvor şi urca apoi în rampă, la o diferenţă de nivel de circa 18 metri faţă de Splai. Pitorescul zonei este redat în fotografiile vechi.
De altfel, o parte din strada Uranus se află sub Casa Poporului, dar cel mai dureros episode a fost demolarea bisericilor Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii, în 1984. Altele, cum ar fi Schitul Maicilor şi Mihai Vodă au fost mutate.

4

Cartierul evreiesc, modificat complet

Cartierul evreiesc, de pildă, a fost atât de modificat, încât un fost locuitor nu ar mai recunoşte nimic dacă s-ar întoarce pe acele locuri. Străzile au fost modificate şi redenumite, astfel încât cartierul este unul complet nou. Spiritul locului este păstrat însă într-un număr din „Ilustraţiunea evreiască“.
„Înghesuiţi în case strâmte, trăiesc fără spaţiu şi fără aer, lucrând în jurul unei lămpi afumate, muncind cu stăruinţă şi avizi de a-şi câştiga puţină bunăstare. Seara, cartierul lor devine foarte însufleţit, toată această populaţie se răspândeşte pe străzi “.

Sursă: adevarul.ro