Într-o vilă liniștită din Mar del Plata, Argentina, o fotografie imobiliară aparent banală avea să declanșeze scandalul care readuce la lumina zilei una dintre marile pagini neterminate ale istoriei artei: portretul unei doamne, creat de artistul italian Giuseppe Ghislandi în secolul al XVIII-lea, furat de naziști și considerat pierdut de decenii întregi, găsit după opt decenii, atârnat deasupra unui sofa verde, într-un living sofisticat.

O descoperire întâmplătoare

Proprietarii vilei — Patricia Kadgien și soțul ei, Juan Carlos Cortegoso — trăiau discret. Casa lor, parte dintr-un cartier de prestigiu, a fost scoasă la vânzare recent. Agenția imobiliară a urcat pe internet poze ale interiorului, ca de obicei: sufragerii elegante, mobilier vechi, obiecte de artă decorative. În mijlocul acestui decor, însă, un ochi avizat a recunoscut ceva ce nu trebuia să fie acolo: portretul unei femei, distinctiv, care fusese căutat de moștenitorii lui Jacques Goudstikker.

Departe, în Olanda, jurnaliștii publicației AD (Algemeen Dagblad) au observat imaginea: tabloul figura încă în lista operelor nerecuperate de după Holocaust, listă întocmită de Ministerul Culturii olandez. Era „Portrait of a Lady” de Ghislandi — lucrare din colecția lui Goudstikker, art dealer evreu, jefuit de naziști în 1940, potrivit The Guardian

Legătura nazistă și traseul ascuns al tabloului

Tabloul fusese sustras de Friedrich Gustavo Kadgien, un oficial nazist apropiat lui Hermann Göring, cunoscut pentru rolul său în achizițiile forțate de artă din colecții evreiești. După război, Kadgien a fugit, s-a stabilit întâi în Elveția și apoi în America de Sud, ajungând să locuiască în Argentina, unde lucra în domenii diverse, fiind implicat în afaceri controversate.

Fără să fie expusă publicului, lucrarea „Portrait of a Lady” a rămas parte din patrimoniul cultural pierdut — un bun marcat în registrele oficiale olandeze ca „nerecuperat”. Odată cu apariția fotografiei casei la vânzare, s-a trezit interesul autorităților și al moștenitorilor, care au cerut redobândirea ei legală. Reuters

Proceduri judiciare și reacții publice

După ce portretul a fost identificat, Patricia Kadgien și soțul ei au fost puși sub acuzare pentru ascundere agravata a bunului cultural. Procurorii susțin că au existat tentative de disimulare: tabloul a fost înlăturat din fotografiile de vânzare, înlocuit cu un tapet, și proprietarii nu au cooperat inițial cu cercetările. Reuters

Judecătorii le-au impus restricții: interdicție de a părăsi țara pentru 180 de zile, obligativitatea de a nu scoate tabloul din locuință și supraveghere legală, până la stabilirea clară a dreptului de proprietate și a destinației finale a operei. Moștenitorii lui Goudstikker, în special Marei von Saher, au declarat oficial că vor revendica lucrarea prin instanțe internaționale, inclusiv prin FBI.

De ce contează această recuperare

  • Este un nou exemplu al modului în care opere de artă furate de naziști continuă să fie localizate, chiar și după decenii.
  • Redă dreptate unei familii jefuite și reafirmă importanța documentării și protejării patrimoniului cultural în timpul conflictelor.
  • Demonstrează rolul presei de investigație și al bazelor de date internaționale în punerea sub semnul întrebării al unui furt ce se credea iremediabil.
  • Pune Argentina și autoritățile sale într-o lumină critică, dar și într-una de speranță, prin cooperarea pentru restituire.

Lucrarea rămâne, deocamdată, sub custodie legală în Argentina, în așteptarea deciziei finale cu privire la cine îi va aparține oficial în continuare. Însă faptul că după opt decenii portretul „doamnei” a ieșit din umbră este, în sine, o mică victorie istorică.