La Târgul de Carte Gaudeamus din decembrie 2022, editura Polirom a adus în fața publicului un volum de referință pentru înțelegerea prezentului război din Ucraina: „Putin, obsesia imperiului”, semnat de profesorul Armand Goșu. Cartea adună, într-o formă revizuită și reordonată, articole publicate de autor în Revista 22 între 2013 și 2022, configurând o amplă radiografie a rupturii dintre Rusia și Occident, un proces ireversibil accelerat de invazia declanșată pe 24 februarie 2022.

Între obsesia imperială și autodestrucția Rusiei

Profesorul Goșu urmărește cu atenție transformarea regimului de la Kremlin odată cu revenirea lui Putin în funcția de președinte, în 2012. Din acel moment, discursul oficial s-a hrănit dintr-o obsesie istorică: Occidentul ar complota pentru destabilizarea fostului spațiu sovietic, iar populațiile care se ridică împotriva autoritarismului nu ar fi decât pioni ai Vestului. Astfel s-a construit o adevărată mașinărie propagandistică, destinată „recuceririi minților și inimilor rușilor”.

Analizând justificările Kremlinului pentru invadarea Ucrainei, Goșu arată cum acuzația de „fascism” a devenit leitmotivul discursului putinist încă din toamna lui 2013. După fuga lui Ianukovici, Kievul a fost etichetat ca „regim fascist”, iar anexarea Crimeii și răscoalele din Donbas au fost prezentate ca acțiuni de „combatere a nazismului”. Cine refuza această narativă era etichetat de Moscova drept „rusofob” sau „revizionist”.

De la blitzkrieg la eșec strategic

Ultimul capitol al volumului, „Ucraina. De la cearta pe conducta de gaz la războiul cu Rusia”, urmărește drumul de la crizele energetice orchestrate de Gazprom până la momentul declanșării invaziei. Demersurile diplomatice din februarie 2022, inclusiv vizitele președintelui Macron și cancelarului Scholz, s-au dovedit simple perdele de fum, în spatele cărora Putin pregătea „operațiunea militară specială”.

Profesorul Goșu descrie cu detalii fine primele ore ale invaziei, menite să decapiteze conducerea de la Kiev. Blitzkriegul rusesc a eșuat însă spectaculos: Zelenski nu a părăsit capitala, iar trupele parașutate la periferia Kievului nu și-au atins obiectivele. Din acel moment, denazificarea și planul unui guvern-marionetă au dispărut din discursul Kremlinului, confirmând eșecul strategic.

Scenarii pentru viitor

Un merit aparte al volumului este analiza scenariilor posibile. Cel mai sumbru: escaladarea către un conflict direct Rusia–NATO, declanșat de un incident la granița Poloniei sau României. Cel mai optimist: încheierea unui armistițiu, posibil doar printr-o schimbare radicală la Kremlin – fie prin lovitură de stat, fie prin revoltă populară.

Goșu atrage atenția că Ucraina nu poate conta decât pe propria rezistență, în condițiile în care o parte a Occidentului abia așteaptă revenirea la „business as usual” cu Rusia.

Verdict

Concluzia volumului este necruțătoare: prin declanșarea războiului, Putin nu a făcut decât să arunce Rusia cu decenii în urmă, condamnând-o la izolare și subdezvoltare. Dacă obiectivul său a fost „să distrugă Rusia”, atunci – afirmă profesorul Goșu – planul i-a reușit.

Cartea lui Armand Goșu se citește atât ca o cronică lucidă a ascensiunii autoritarismului putinist, cât și ca o avertizare: agresiunea Rusiei nu este un accident al istoriei, ci expresia unei obsesii imperiale. O obsesie care, prin eșecul din Ucraina, ar putea marca sfârșitul visului imperial rusesc.