Coiful de la Agighiol, o altă piesă deosebit de valoroasă a patrimoniului istoric românesc, aflată la muzeul din Los Angeles, a fost în pericol în urma incendiilor violente.
Coiful de la Agighiol se află expus în cadrul „Getty Villa Museum”, unde a fost organizată o expoziție ce reunește artefacte din România, Bulgaria și Grecia.
Coiful, care datează din anul 400–300 î.Hr., este confecționat din argint cu aur și prezintă elemente artistice similare cu cele ale coifului de la Coțofenești, un alt artefact de mare importanță, care a fost furat în Olanda.
Comoara a fost găsită în Agighiol, România, și a fost trimisă în SUA de Muzeul Național de Istorie din București. Originea coifului nu este cunoscută cu exactitate, dar se crede că ar fi aparținut unei căpetenii gete sau unei amazoane scite.
În timpul cumplitelor încendii care au mistuit zone întregi din Los Angeles, flăcările s-au apropiat amenințător de muzeu, punând în pericol exponatele de o valoare inestimabilă.
Totuși, mulțumită felului în care a fost construită clădirea, muzeul Getty a suferit pagube minime. În construcția clădirii a fost folosită tehnologie anti-incendiu de ultimă generație, încăperile au pereți dubli și iar personalul muzeului Getty a curățat tot timpul tufișurile din zonă, ca să reducă riscul de incendiu.
Muzeul este închis momentan, cu tot cu Coiful de la Agighiol înăuntru.
Alte exponate valoroase, cu care România a participat la expoziția despre primii regi ai Europei, de la Boston și la Chicago, sunt în drum spre casă, scrie publicația Buletin de București.
Mormântul cu tezaur de la Agighiol, secol IV î. Hr.
În nord-estul Dobrogei, în apropierea braţului sudic al Dunării înaintea vărsării sale în Marea Neagră, pe teritoriul comunei Agighiol, din judeţul Tulcea, în locul numit Movila lui Uţă, în anul 1931 căutătorii de comori au descoperit un adevărat tezaur, recuperat mai apoi de către autorităţi.
Era vorba, de fapt, de un tumul cu diametrul de 32 m şi înălţimea de 2 m, ce constituia un complex funerar cu construcţii din piatră şi lemn, conţinând un dromos prin care se ajungea la o primă construcţie alcătuită din două camere, cu rol funerar, şi apoi la o a doua construcţie denumită camera cailor, prin faptul că în interiorul ei s-au descoperit scheletele a trei cai sacrificaţi.
Inventarul, deosebit de fastuos, se compune din obiecte de aur, argint, fier, bronz şi ceramică. Iar datarea este atribuită sfârşitului secolului al IV-lea a. Chr.
Printre piesele descoperite, din argint şi aur, se remarcă un coif, două cnemide (apărătoare de picior), două pocale, cinci phiale (vase plate gen cupe-străchini), dintre care una cu inscripţie, numeroase aplice de diferite forme şi decorate cu motive zoomorfe (animaliere), nasturi butoni şi mărgele. În afara acestor obiecte s-au mai descoperit circa 100 vârfuri de săgeţi, din bronz, diferite piese din fier şi bronz – cuţit, vârf de lance, inel, crampoane, un tub – două bile din piatră, o zăbală din fier şi una din argint, o cană locală, un lekane cu capac, două amfore întregi şi una fragmentară, precum şi câteva fragmente de vase greceşti cu figuri roşii.
