Mănăstirea Cotroceni din București are o istorie bogată și tumultuoasă, marcată de dezastre naturale și intervenții umane. Printre evenimentele seismice care i-au influențat soarta, cutremurul din 1977 a fost aproape fatal. În 1984, biserica istorică a fost demolată, însă, datorită eforturilor arhitectului Camil Roguski, fundațiile acesteia, alături de coloane, fresce și profile decorative, au fost salvate și depozitate, deschizând calea pentru o eventuală reconstrucție.

Context Istoric – cum a apărut Mănăstirea Cotroceni

Originile Mănăstirii Cotroceni se întorc cu peste patru secole în urmă, într-o perioadă când zona era înconjurată de Codrii Vlăsiei. Pe dealul Cotroceni se afla un schit cunoscut drept Cotrocenii cei de sus, pentru a-l deosebi de Cotrocenii de jos, care desemna satul cărămidarilor aflat la baza dealului. Așezarea și moșia sunt atestate documentar pentru prima oară la 27 noiembrie 1614, sub denumirea „Cotroceni”. Cu toate acestea, ele existau și înainte de 1600, deoarece documentele îi menționează pe Stoica, Preda și Istfan ca primii proprietari, înainte ca domeniul să intre în posesia lui Mihai Viteazul.

În 1660, zona Cotroceni a fost achiziționată de Șerban Cantacuzino, care a cumpărat atât vârful dealului—unde urma să fie construită mănăstirea—cât și baza acestuia, care mai târziu a devenit grădina palatului.

Un episod important din istoria Cotrocenilor este prigoana lui Duca Vodă împotriva lui Șerban Cantacuzino. În 1678, Duca Vodă a încercat să elimine un posibil rival la tron. Avertizat din timp, Cantacuzino a fugit la moșia sa de la Cotroceni, promițând să construiască o biserică mare dacă va scăpa. După ce a reușit să scape, și-a respectat promisiunea, iar în 1679, devenit domnitor, a început construcția bisericii, finalizată în octombrie 1682.

Șerban Cantacuzino a murit pe 28 octombrie 1688 și a fost înmormântat în naosul bisericii de la Cotroceni, conform dorinței sale. Alături de mormântul său se află și cele ale altor membri ai familiei.

Mănăstirea sa a continuat să fie un important centru cultural, de aici fiind publicate lucrări semnificative, precum Evanghelia din 1682 și Biblia din 1688. Acesta din urmă, un proiect de suflet al lui Cantacuzino, a fost finalizat postum.

Muzeul Național Cotroceni

Moștenirea Arhitecturală a Cotroceniului

Contribuțiile lui Șerban Cantacuzino în Țara Românească nu s-au limitat la Cotroceni. El a ridicat și Biserica Doamnei, Hanul Șerban Vodă și case domnești în centrul Bucureștiului, consolidând viața socială și culturală a regiunii.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în 1863, pe platoul Cotroceni s-a înființat o tabără de instrucție militară. Cutremurul din 1940 a avariat biserica mănăstirii, care a fost restaurată abia după cel de-al Doilea Război Mondial, când frontonul neoclasic a fost eliminat.

În 1948, regimul comunist a închis biserica mănăstirii, iar în 1949, Palatul Cotroceni a fost transformat în Palatul Pionierilor. În această perioadă, mănăstirea din curte a fost complet distrusă. Cutremurul din 1977 a afectat grav biserica, iar în 1984, aceasta a fost demolată la ordinul lui Nicolae Ceaușescu.

Sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului

Eforturile de Conservare ale lui Camil Roguski

În ciuda ordinelor oficiale de demolare, arhitectul Camil Roguski a intervenit. În lipsa fondurilor alocate pentru demolare, Roguski a deturnat resurse pentru a salva și transporta pietrele, coloanele și frescele bisericii la Mănăstirea Cernica, unde au fost depozitate în siguranță. De asemenea, el a împiedicat construirea unui bazin pe locul bisericii, convingând-o pe Elena Ceaușescu că proiectul ar inunda fundația palatului. Astfel, fundația inițială a bisericii a fost păstrată, menținând forma sa originală pentru o eventuală reconstrucție.

Reconstrucția și Renașterea Modernă

Eforturile de reconstrucție a bisericii au început în timpul mandatului lui Ion Iliescu, între 2003 și 2004. Reconstrucția parțială a inclus încastrarea câtorva fresce originale, realizate de Pârvu Mutu, în naos. Sub administrația lui Traian Băsescu, între 2008 și 2009, biserica a fost reconstruită integral și dotată cu toate elementele liturgice necesare.

Pe 11 octombrie 2009, Patriarhul Daniel a resfințit biserica. Lăcașul adăpostește moaștele Sfinților Serghie și Vah, ocrotitorii săi, având ca hram secundar Adormirea Maicii Domnului. Biserica a fost deschisă publicului pentru închinare pe 12 octombrie 2009.

Vizitarea Palatului și a Bisericii Cotroceni

Complexul Palatului Cotroceni, care include muzeul și biserica, este deschis publicului. Sunt disponibile două tipuri de tururi:

  1. Tur complet (100 minute):
    • Include vizitarea Cuhniei, Curții interioare, Bisericii, Holului de Onoare, Pivniței și Etajelor I și II.
    • Tarife: 50 RON pentru adulți, 25 RON pentru pensionari și 12,5 RON pentru elevi/studenți.
  2. Tur clasic (60 minute):
    • Include vizitarea Curții interioare și a Etajelor I și II.
    • Tarife: 40 RON pentru adulți, 20 RON pentru pensionari și 10 RON pentru elevi/studenți.

Programul de vizitare al Muzeului Cotroceni este de marți până duminică, între orele 09:00 și 17:00.

Pentru a asigura accesul, este necesară o programare cu minimum 24 de ore înainte. Programările pot fi făcute telefonic la 021-317.31.07 sau 0725.518.381, ori prin e-mail la vizitare@muzeulcotroceni.ro. La intrare, fiecare vizitator trebuie să prezinte un act de identitate în original, acceptându-se buletinul, cartea de identitate U.E. sau pașaportul.

Adresa: Bulevardul Geniului numărul 1, sector 6.

Istoria Mănăstirii Cotroceni reflectă moștenirea culturală și arhitecturală a României, rezistând provocărilor politice și naturale. Restaurarea sa subliniază importanța păstrării monumentelor istorice și eforturile unor oameni ca Camil Roguski, care au asigurat supraviețuirea acestui simbol. Astăzi, mănăstirea și complexul palatului stau ca mărturie a rezilienței și moștenirii durabile a patrimoniului românesc.