Faptul că interesul politicienilor pentru patrimoniul național este minim, nu ne miră deloc. Insă interesul este la fel de mic si pentru patrimoniul industrial. Dacă nu a putut fi vândut, exploatat cu salbaticie fără niciun pic de investiții sau demolat pentru a se construi mult prost, fără facilități etc sau după caz, date țepe precum noul scandal NORDIS, obiectivele ridicate de înaintași au intrat în vestitul proces de conservare (a se ințelege, așteptăm să se ruineze de tot!). Din când în când se mai întâmplă ca anumite obiective, de-a dreptul strategice să reintre în viziunile autorităților. Ultima dovadă este tunelul Palas construit după planurile inginerului Anghel Saligny, acum mai bine de un secol. Prin el, trenurile intrau direct în Portul Constanța, nu cum se întâmplă azi, rămân în gară de unde mărfurile sunt duse și aduse prin transportul rutier. A fost, însă, închis în urmă cu 32 de ani și lăsat în paragină. Acum autoritățile îl declară de interes național și alocă până la 150 de milioane de euro ca să-l repare și să-l lungească.
De curând premierul Marcel Ciolacu, aflat în cursă pentru Cotroceni, a anunțat noi investiții în modernizarea Portului Constanța, cu obiectivul ambițios de a-l transforma într-un hub logistic de referință la Marea Neagră. Cu un buget de peste 750 de milioane de lei alocat pentru proiectul de reabilitare, autoritățile vor finanța lucrările de modernizare a celui de-al doilea acces feroviar în port. Investiția cuprinde reabilitarea și electrificarea a 3,5 kilometri de linie feroviară din zona Palas până în port, dar și o componentă importantă de infrastructură istorică: reabilitarea unui tunel vechi de peste 100 de ani.
Acest tunel, construit după planurile inginerului Anghel Saligny în anul 1900, tunelul permitea accesul direct al trenurilor de marfă în Portul Constanța, facilitând transportul și exportul mărfurilor. Însă, din cauza degradării și a infiltrațiilor de apă, tunelul a fost închis în 1992. Astăzi, structura sa este afectată de mizerie și vegetație abundentă, iar starea avansată de deteriorare impune intervenții urgente pentru consolidare și extindere.
George Varsami, șeful Serviciului de documentare și arhivă al Administrației Portului Constanța, a subliniat importanța strategică a acestui tunel în cadrul rețelei de transport feroviar. „În 1909, la inaugurarea oficială a portului, prin acest tunel circulau deja trenuri care transportau mărfuri,” a explicat Varsami. Totuși, din cauza infiltrării apei și a structurii afectate, șinele au fost scoase, iar tunelul dezafectat. Varsami avertizează că, în lipsa lucrărilor de consolidare, există riscul ca tunelul să cedeze, ceea ce ar pune în pericol Șoseaua Mangaliei și imobilele din apropiere.
Tunelul a fost realizat între anii 1895-1900 după planurile inginerului Anghel Saligny. Proiectat și forat pentru cale ferată dublă, el are 490 metri lungime, 8,36 metri lățime și 6,15 metri înălțime la cheia de boltă. A fost căptușit la interior cu cărămizi legate cu mortar și ranforsate cu o acoperire de beton fundată pe un pat din piatră. În zidăria tunelului au fost realizate nișe de adăpostire la fiecare 20 de metri, pentru a proteja personalul de mentenanță în momentul trecerii trenurilor. Tunelul Palas a fost supus unor lucrări de reparații în anul 1965.
În anii 1970 a fost pusă în exploatare spre Portul Constanța o linie ferată nouă, electrificată, iar traficul de marfă prin tunelul Palas a scăzut considerabil. Tunelul a fost menținut în uz până în 1992, când, după niște ploi torențiale, tunelul a fost inundat.
Planul de reabilitare prevede o serie de lucrări complexe, inclusiv refacerea structurii, eliminarea infiltrațiilor și extinderea tunelului pentru a se potrivi noilor cerințe de trafic feroviar. Potrivit estimărilor Ministerului Transporturilor, reabilitarea ar trebui să dureze aproximativ doi ani, însă înainte de începerea lucrărilor, va fi necesar un proces de selecție pentru găsirea unui constructor capabil să îndeplinească cerințele tehnice riguroase ale proiectului.
Importanța acestei investiții depășește modernizarea simplă a infrastructurii; portul, modernizat și consolidat, are potențialul de a atrage fluxuri noi de mărfuri și de a deveni un punct de referință pentru comerțul din regiunea Mării Negre. Reabilitarea tunelului nu doar că va facilita transportul de mărfuri, dar va contribui la securizarea infrastructurii din zonă, protejând locuitorii și clădirile din apropiere de posibile incidente.
Constanța este cel mai mare port de la Marea Neagră, însă capacitatea de transport feroviar este mult redusă din cauza liniilor nereparate și nemodernizate. După invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, autoritățile române au început în regim de urgență eliberarea liniilor de vagoanele vechi de la CFR Marfă prin care crescuseră copacii și repararea a zeci de kilometri de șină. S-au investit circa 300 de milioane de lei.
Între timp a fost pornit și un program de modernizare a infrastructurii feroviare a portului în valoare de 4 miliarde de lei: bani de la buget și fonduri europene. Deocamdată s-a semnat un singur contract în valoare de 377 milioane de lei.
