Ploua . Pentru a nu stiu cata oara cand simt aceasta mare nevoie de Chopin. Ma simt deplorabil fiindca nu am decat o singura melodie; un vals. Cat as vrea sa nu mai vad lucrurile din spate si doar clipa ce imi e data pe aceea sa o traiesc.
Ma crucesc cand imi dau seama ca nu vreau sa fi constient de aceasta realitate si ma agat intr-o disperare aproape nebuna de ultimele frimituri de irealitate ce le mai aflu doar pe alocuri in firea mea schimbata prin propia-mi voie.
Din cand in cand imi mai aud pasii lovind un asfalt rece de ploaia ce se scurge din infernul meu. Atat mai aud ca un ultim ecou indepartat : Chopin ; un vals.
bv! bv ! bv! place blogul taw!! tot asa!!!
Valsul picaturilor de ploaie. Aud ploaia adesea doar in suflet.Numai bine.