În perioada 9-11 martie puteți participa în București la Întâlnirea Coaliției pentru Drepturile Tinerilor. Pot participa reprezentanți din: organizații non-guvernamentale care lucreaza cu și pentru tineri, în particular tinerii din categorii vulnerabile; orice structură interesată să dezvolte programe pentru tinerii NEET (care nu au o ocupație, nu sunt într-o formă de educație sau pregătire profesională); lucrători de tineret și specialiști în lucrul cu tinerii interesați să lucreze pentru drepturile tinerilor NEET și care doresc să dea voce nevoilor unui grup invizibil; specialiști și activiști interesați de influențarea agendei publice cu privire la tineri
Ce ne propunem?
– readucerea pe agenda publică a problematicii tinerilor NEET
– coalizarea eforturilor pentru a crea o platformă care să propună soluții pe termen mediu și lung pentru cele mai vulnerabile categorii de tineri, și nu numai
– identificarea unor priorități cheie pe care România le poate avansa în perioada Președinție UE 2019 și care să poziționeze România ca un Stat Membru cu o puternică agendă destinată tinerilor
– identificarea de soluții și propuneri concrete care să stea la baza următoarei generații de fonduri europene cu incidență asupra tinerilor
– contribuția la politicile publice și legislația specifică – dedicate diferitelor sub-categorii de tineri NEET (atât la nivel național cât și european)
– pregătirea “Conferinței Naționale: Investim în Generația Invizibilă a Europei – tinerii NEET, de la oportunități Europene la soluții Autohtone”
De ce o Coaliție pentru Tinerii NEET?
Situația Tinerilor NEET este în continuare o problemă puțin adresată – atât prin politicile publice existente cât și prin programele de finanțare create în ultimii ani.
Cel mai recent raport realizat de Comisia Europeană (22 februarie 2017) subliniază că nivelul de sărăcie și excluziune socială rămâne ridicat în particular pentru tinerii NEET – România fiind țară unde se înregistrează creșteri ale acestei categorii de tineri – de la 17% în 2014 la 18,1% în 2015, poziționând România pe locul 4 între țările cu cel mai mare procent, după Italia, Bulgaria și Croația, în contextul în care media UE este în scadere (12%).
