<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Legislatie | Turism Istoric</title>
	<atom:link href="https://turismistoric.ro/category/legislatie/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://turismistoric.ro</link>
	<description>Revistă online de patrimoniu, istorie și călătorii culturale</description>
	<lastBuildDate>Tue, 02 Jun 2026 12:41:56 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0</generator>

<image>
	<url>https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2026/05/cropped-ChatGPT-Image-May-22-2026-04_11_28-PM-32x32.jpg</url>
	<title>Legislatie | Turism Istoric</title>
	<link>https://turismistoric.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Curtea Veche, cel mai vechi monument medieval din București, intră în etapa de salvare</title>
		<link>https://turismistoric.ro/curtea-veche-cel-mai-vechi-monument-medieval-din-bucuresti-intra-in-etapa-de-salvare/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/curtea-veche-cel-mai-vechi-monument-medieval-din-bucuresti-intra-in-etapa-de-salvare/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ciprian Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Jun 2026 12:41:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[București istoric]]></category>
		<category><![CDATA[Case, clădiri și patrimoniu urban]]></category>
		<category><![CDATA[patrimoniu]]></category>
		<category><![CDATA[București medieval]]></category>
		<category><![CDATA[centrul vechi]]></category>
		<category><![CDATA[Centrul Vechi București]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Brâncoveanu]]></category>
		<category><![CDATA[curtea veche]]></category>
		<category><![CDATA[Curtea Veche București]]></category>
		<category><![CDATA[Matei Basarab]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai Viteazul]]></category>
		<category><![CDATA[monument medieval București]]></category>
		<category><![CDATA[monumente istorice]]></category>
		<category><![CDATA[Palatul Voievodal Curtea Veche]]></category>
		<category><![CDATA[patrimoniu București]]></category>
		<category><![CDATA[restaurare]]></category>
		<category><![CDATA[restaurare Curtea Veche]]></category>
		<category><![CDATA[turism cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Țepeș]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Țepeș București]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=53188</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cel mai vechi monument medieval din București, Palatul Voievodal Curtea Veche, intră într-o nouă etapă de intervenție după ani de degradare, lucrări oprite și promisiuni de restaurare reluate periodic. Autorizația de construire pentru punerea în siguranță a ansamblului a fost semnată, iar lucrările ar urma să înceapă în următoarele săptămâni. Situl se află pe strada [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/curtea-veche-cel-mai-vechi-monument-medieval-din-bucuresti-intra-in-etapa-de-salvare/">Curtea Veche, cel mai vechi monument medieval din București, intră în etapa de salvare</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Cel mai vechi monument medieval din București, Palatul Voievodal <a href="https://turismistoric.ro/tag/curtea-veche/" data-type="post_tag" data-id="347">Curtea Veche</a>, intră într-o nouă etapă de intervenție după ani de degradare, lucrări oprite și promisiuni de restaurare reluate periodic. Autorizația de construire pentru punerea în siguranță a ansamblului a fost semnată, iar lucrările ar urma să înceapă în următoarele săptămâni.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Situl se află pe strada Franceză, în inima Centrului Vechi, într-un loc peste care orașul modern a trecut aproape fără să mai observe că acolo se păstrează una dintre cele mai importante mărturii ale Bucureștiului medieval.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Prima curte domnească a Bucureștiului</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Palatul Voievodal Curtea Veche este legat de începuturile Bucureștiului ca reședință domnească. Aici s-a conturat, timp de secole, unul dintre centrele politice, administrative și comerciale ale Țării Românești.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ansamblul este asociat cu domnii care au marcat istoria politică a spațiului românesc: Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Nu este doar o ruină medievală, ci un loc în care se poate citi transformarea Bucureștiului din așezare domnească în oraș-capitală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Curtea Veche a funcționat până în 2015 ca muzeu, apoi a fost închisă pentru lucrări de reabilitare. În 2018 a fost deschis un șantier de punere în siguranță, însă lucrările au fost oprite în 2020 și nu au mai fost continuate. În anii care au urmat, monumentul a rămas expus infiltrațiilor, vegetației invazive și degradării accelerate.</p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="670" height="503" src="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2015/11/curtea_veche_bucharest_63377300.jpg" alt="" class="wp-image-10817" srcset="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2015/11/curtea_veche_bucharest_63377300.jpg 670w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2015/11/curtea_veche_bucharest_63377300-650x488.jpg 650w" sizes="(max-width: 670px) 100vw, 670px" /></figure>



<h2 class="wp-block-heading">Un monument aflat în pericol</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Starea în care se află ansamblul a devenit una critică. Monumentul are nevoie de intervenții urgente de protecție, înainte ca restaurarea propriu-zisă să poată fi reluată în condiții sigure.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Punerea în siguranță nu înseamnă restaurarea finală a Curții Vechi, ci etapa fără de care orice proiect de restaurare riscă să rămână doar pe hârtie. În această fază, prioritatea este oprirea degradării, protejarea zidurilor, stabilizarea zonelor vulnerabile și crearea condițiilor minime pentru continuarea lucrărilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit informațiilor anunțate public, intervențiile ar urma să dureze între patru și șase luni. Abia după această etapă se va putea trece la restaurarea și punerea în valoare a ansamblului.</p>



<h2 class="wp-block-heading">De ce contează Curtea Veche</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Bucureștiul a pierdut enorm din patrimoniul său vechi. Incendii, cutremure, modernizări agresive, demolări și neglijență administrativă au șters părți întregi din orașul istoric. Tocmai de aceea, Curtea Veche are o valoare care depășește dimensiunea ei arheologică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este un reper al memoriei urbane. Un loc în care se întâlnesc Evul Mediu românesc, istoria domniei, comerțul, urbanizarea timpurie și începuturile Bucureștiului politic.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru vizitatorul de azi, Curtea Veche ar putea funcționa ca o poartă de intrare în istoria orașului. Nu doar ca sit arheologic, ci ca spațiu muzeal, educațional și cultural, conectat cu traseele Centrului Vechi, Hanul lui Manuc, Biserica Sfântul Anton, Lipscani și vechile axe comerciale ale Bucureștiului.</p>



<h2 class="wp-block-heading">O șansă pentru turismul cultural din Capitală</h2>



<p class="wp-block-paragraph">După punerea în siguranță și restaurare, Palatul Voievodal Curtea Veche ar trebui redat circuitului turistic. Proiectul anunțat anterior prevedea spații expoziționale și multifuncționale, capabile să găzduiască manifestări culturale, activități educaționale și evenimente legate de istoria Bucureștiului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Miza nu este doar salvarea unui monument, ci recuperarea unui loc central pentru identitatea orașului. Bucureștiul are nevoie de repere istorice vizibile, bine explicate și integrate în trasee culturale coerente. Curtea Veche poate deveni un asemenea reper, dacă intervențiile nu se opresc din nou la jumătatea drumului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru un oraș care și-a tratat adesea patrimoniul ca pe o povară, salvarea Curții Vechi ar putea însemna mai mult decât restaurarea unor ziduri. Ar putea fi începutul unei relații mai serioase cu propria istorie.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/curtea-veche-cel-mai-vechi-monument-medieval-din-bucuresti-intra-in-etapa-de-salvare/">Curtea Veche, cel mai vechi monument medieval din București, intră în etapa de salvare</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/curtea-veche-cel-mai-vechi-monument-medieval-din-bucuresti-intra-in-etapa-de-salvare/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Primăriile din România păstrează taxa de 500% pentru clădirile degradate</title>
		<link>https://turismistoric.ro/primariile-din-romania-pastreaza-taxa-de-500-pentru-cladirile-degradate/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/primariile-din-romania-pastreaza-taxa-de-500-pentru-cladirile-degradate/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maria Stefan]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Mar 2026 09:29:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[în ruină]]></category>
		<category><![CDATA[patrimoniu]]></category>
		<category><![CDATA[Arad]]></category>
		<category><![CDATA[București]]></category>
		<category><![CDATA[clădiri degradate]]></category>
		<category><![CDATA[fațade degradate]]></category>
		<category><![CDATA[impozit 500%]]></category>
		<category><![CDATA[monumente istorice România]]></category>
		<category><![CDATA[patrimoniu urban]]></category>
		<category><![CDATA[primării România]]></category>
		<category><![CDATA[reabilitare clădiri]]></category>
		<category><![CDATA[restaurare clădiri]]></category>
		<category><![CDATA[supraimpozitare clădiri]]></category>
		<category><![CDATA[taxe locale]]></category>
		<category><![CDATA[Timișoara]]></category>
		<category><![CDATA[urbanism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=49260</guid>

					<description><![CDATA[<p>Tot mai multe orașe din România continuă în 2026 politica de supraimpozitare a clădirilor lăsate în paragină, o măsură introdusă în ultimii ani pentru a forța proprietarii să își întrețină imobilele. În unele cazuri, taxele locale pot ajunge chiar și la 500% peste nivelul normal al impozitului, în funcție de gradul de degradare al clădirii. [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/primariile-din-romania-pastreaza-taxa-de-500-pentru-cladirile-degradate/">Primăriile din România păstrează taxa de 500% pentru clădirile degradate</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Tot mai multe orașe din România continuă în 2026 politica de <strong>supraimpozitare a clădirilor lăsate în paragină</strong>, o măsură introdusă în ultimii ani pentru a forța proprietarii să își întrețină imobilele. În unele cazuri, taxele locale pot ajunge chiar și la <strong>500% peste nivelul normal al impozitului</strong>, în funcție de gradul de degradare al clădirii.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Autoritățile locale susțin că măsura începe să producă efecte vizibile, iar proprietarii sunt tot mai des determinați să demareze lucrări de reabilitare pentru a evita sancțiunile fiscale.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Evaluări noi ale clădirilor degradate</h3>



<p class="wp-block-paragraph">În mai multe orașe a început deja <strong>procesul anual de evaluare și clasificare a imobilelor neîngrijite</strong>, pe baza căruia sunt stabilite majorările de taxe.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De exemplu, în <strong><a href="https://turismistoric.ro/tag/arad/" title="Arad">Arad</a></strong>, autoritățile au notificat anul trecut aproximativ <strong>600 de proprietari</strong> să își repare fațadele sau să intervină asupra clădirilor deteriorate. Doar în jur de <strong>100 dintre aceștia</strong> s-au conformat solicitărilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru restul proprietarilor, municipalitatea a aplicat sancțiunea fiscală: <strong>supraimpozitarea</strong>, care poate crește de până la cinci ori impozitul obișnuit.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Reprezentanții administrației locale precizează însă că sancțiunea poate fi evitată dacă proprietarii obțin <strong>autorizația de construire și încep lucrările de reabilitare</strong>.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Impozite de până la 500% pentru fațade degradate</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Majorarea impozitului este calculată în funcție de <strong>gradul de degradare al clădirii</strong>, în special al fațadelor. În unele cazuri, suma finală poate deveni considerabilă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Administratorii de imobile spun că există situații în care proprietarii ajung să plătească <strong>până la 18.000 de lei impozit anual pentru un apartament de aproximativ 100 de metri pătrați</strong>, după aplicarea majorării de 500%.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Măsura este aplicată și în Capitală</h3>



<p class="wp-block-paragraph">În <strong>București</strong>, supraimpozitarea clădirilor neîngrijite se aplică în toate sectoarele. Spre deosebire de trecut, nu sunt vizate doar clădirile istorice sau cele situate în zone centrale, ci <strong>toate imobilele cu fațade degradate</strong>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Autoritățile locale susțin că scopul măsurii este <strong>îmbunătățirea aspectului urban și creșterea siguranței publice</strong>, în special în cazul clădirilor de unde se pot desprinde bucăți de tencuială.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Exemple din Timișoara</h3>



<p class="wp-block-paragraph">În <strong>Timișoara</strong>, municipalitatea a aplicat inițial supraimpozitarea în special <strong>monumentelor istorice degradate</strong>. Aproximativ <strong>300 de proprietari</strong> plătesc deja impozite de până la șase ori mai mari din cauza stării precare a clădirilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Autoritățile locale spun că măsura nu a fost populară, însă a avut rolul de a forța proprietarii să ajungă la un consens și să înceapă lucrările de reabilitare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În prezent, verificările au fost extinse și către <strong>clădirile fără statut de monument istoric</strong>, iar poliția locală a evaluat deja peste <strong>300 de imobile</strong> în vederea aplicării supraimpozitării.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Riscuri legale pentru proprietari</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Dincolo de sancțiunile fiscale, proprietarii pot avea și <strong>probleme legale</strong> dacă starea clădirii reprezintă un pericol public. În situațiile în care elemente de fațadă se desprind și pun în pericol trecătorii, autoritățile pot deschide <strong>dosare penale pentru neglijență</strong>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prin aceste măsuri, administrațiile locale încearcă să reducă numărul clădirilor abandonate sau neîntreținute și să stimuleze <strong>reabilitarea patrimoniului construit</strong> din orașele României.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/primariile-din-romania-pastreaza-taxa-de-500-pentru-cladirile-degradate/">Primăriile din România păstrează taxa de 500% pentru clădirile degradate</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/primariile-din-romania-pastreaza-taxa-de-500-pentru-cladirile-degradate/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Spania impune noi reguli pentru turiști în 2025: asigurare obligatorie, taxe mai mari și interdicții în stațiunile populare</title>
		<link>https://turismistoric.ro/spania-impune-noi-reguli-pentru-turisti-in-2025-asigurare-obligatorie-taxe-mai-mari-si-interdictii-in-statiunile-populare/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/spania-impune-noi-reguli-pentru-turisti-in-2025-asigurare-obligatorie-taxe-mai-mari-si-interdictii-in-statiunile-populare/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ciprian Plaiasu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 26 Jul 2025 06:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[de pe glob]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[reguli]]></category>
		<category><![CDATA[Spania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=45653</guid>

					<description><![CDATA[<p>Spania continuă să fie una dintre cele mai vizitate țări din lume, însă autoritățile încearcă să echilibreze dezvoltarea turismului cu nevoia de protejare a mediului și a calității vieții pentru localnici. Din acest motiv autoritățile răspund valului record de turiști cu o serie de noi măsuri care vor intra în vigoare în 2025. Doar anul [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/spania-impune-noi-reguli-pentru-turisti-in-2025-asigurare-obligatorie-taxe-mai-mari-si-interdictii-in-statiunile-populare/">Spania impune noi reguli pentru turiști în 2025: asigurare obligatorie, taxe mai mari și interdicții în stațiunile populare</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h3 class="wp-block-heading">Spania continuă să fie una dintre cele mai vizitate țări din lume, însă autoritățile încearcă să echilibreze dezvoltarea turismului cu nevoia de protejare a mediului și a calității vieții pentru localnici. Din acest motiv autoritățile răspund valului record de turiști cu o serie de noi măsuri care vor intra în vigoare în 2025. Doar anul trecut, țara a primit peste 94 de milioane de vizitatori, cu 10% mai mult față de 2023, ceea ce a dus la creșterea presiunii asupra comunităților locale, infrastructurii și mediului – informează <a href="https://www.travelweekly-asia.com/Destination-Travel/Your-guide-to-Spain-s-new-travel-rules-in-2025" title="Travel Weekly Asia." target="_blank" rel="noopener"><em>Travel Weekly Asia</em>.</a></h3>



<h3 class="wp-block-heading">Asigurare medicală obligatorie pentru vizitatorii din afara UE</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Începând cu 2025, toți turiștii care vin din afara Uniunii Europene vor trebui să prezinte o <strong>asigurare de călătorie</strong> care acoperă cheltuielile medicale în Spania. Măsura vizează reducerea costurilor neplătite în sistemul sanitar, generate de turiști care au nevoie de tratamente de urgență.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Taxe turistice mai mari în destinațiile de top</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Orașe precum <strong>Barcelona, Palma de Mallorca</strong> și <strong>Insulele </strong><a href="https://turismistoric.ro/insulele-canare-se-epuizeaza-spaniolii-nu-mai-fac-fata-supraturismului/" title="Insulele Canare se epuizează – spaniolii nu mai fac față supraturismului"><strong>Canare</strong> </a>vor aplica taxe turistice mai mari pentru:</p>



<ul class="wp-block-list">
<li>sejururi la hotel,</li>



<li>pasageri ai navelor de croazieră,</li>



<li>închirieri de locuințe pe termen scurt.</li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph">Fondurile colectate vor fi redirecționate către întreținerea serviciilor locale și programele de sustenabilitate.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Reguli noi pentru închirierea locuințelor de vacanță</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Madrid, Sevilla și Valencia înăspresc legislația privind închirierea pe termen scurt. Noile reguli limitează numărul de proprietăți care pot fi listate pe platforme precum Airbnb, iar închirierea ilegală va fi sancționată mai dur.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Alcoolul, interzis pe stradă în Ibiza și Barcelona</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Stațiunile renumite pentru viața de noapte, precum <strong>Ibiza</strong>, <strong>Magaluf</strong> și cartierele turistice din <strong>Barcelona</strong>, vor aplica restricții mai dure privind <strong>consumul de alcool în public</strong>. Pe străzi, plaje sau în parcuri, alcoolul va fi interzis, iar amenzile pot ajunge până la <strong>3.000 de euro</strong>. În unele zone, vânzarea de alcool în magazine va fi limitată după o anumită oră.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="519" src="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2023/01/panorama-of-barcelona-418-medium-1024x519.jpg" alt="" class="wp-image-31014" srcset="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2023/01/panorama-of-barcelona-418-medium-980x497.jpg 980w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2023/01/panorama-of-barcelona-418-medium-480x244.jpg 480w" sizes="(min-width: 0px) and (max-width: 480px) 480px, (min-width: 481px) and (max-width: 980px) 980px, (min-width: 981px) 1024px, 100vw" /></figure>



<h3 class="wp-block-heading">Acces restricționat la plaje și zone naturale</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru a proteja mediul și a limita supraaglomerarea, autoritățile au introdus <strong>limite zilnice de vizitatori</strong> pe unele plaje din <strong>Insulele Baleare și Canare</strong>. Rezervațiile naturale vor percepe <strong>taxe de intrare</strong> și vor aplica norme mai stricte privind comportamentul turiștilor.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Transportul turistic, limitat în marile orașe</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Barcelona și Valencia introduc <strong>restricții pentru autocarele turistice</strong> și creează noi <strong>zone exclusiv pietonale</strong>. De asemenea, se ia în calcul impunerea unor cote pentru închirierile auto, în încercarea de a reduce traficul urban în sezonul de vârf.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="769" src="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2025/07/IMG_20240327_144021-1024x769.jpg" alt="Malaga, vedere din Alcazaba de Malaga credit foto Turism Istoric" class="wp-image-45561" srcset="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2025/07/IMG_20240327_144021-1024x769.jpg 1024w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2025/07/IMG_20240327_144021-650x488.jpg 650w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2025/07/IMG_20240327_144021-768x576.jpg 768w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2025/07/IMG_20240327_144021-1536x1153.jpg 1536w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2025/07/IMG_20240327_144021-1080x811.jpg 1080w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2025/07/IMG_20240327_144021.jpg 1600w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption">Malaga,  vedere din Alcazaba de Malaga credit foto Turism Istoric</figcaption></figure>



<h3 class="wp-block-heading">Amenzi pentru comportamentul inadecvat</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Autoritățile vor sancționa mai sever turiștii care escaladează monumente, se plimbă dezbrăcați în zonele istorice sau participă la petreceri zgomotoase. În <strong>Sevilla</strong> și <strong>Málaga</strong>, noile reguli vizează grupurile mari – în special cele organizate pentru <strong>petreceri de burlaci sau burlăcițe</strong> – care perturbă spațiile publice prin comportament indecent sau costume inadecvate.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Croazierele, limitate în porturile aglomerate</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Barcelona și Palma de Mallorca analizează <strong>limitarea numărului de nave de croazieră</strong> care pot ancora zilnic, pentru a reduce aglomerația în zonele centrale ale orașelor.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Taxe noi pentru accesul în zone istorice</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Orașe din întreaga țară ar putea introduce <strong>taxe de acces în centrele istorice</strong> sau în siturile turistice celebre, inspirându-se din modelul Veneției. Măsura are rolul de a controla fluxul de vizitatori și de a finanța conservarea patrimoniului.</p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="1000" height="500" src="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/05/IMG_20220329_203341.jpg" alt="Tenerife, Insulele Canare, Teide" class="wp-image-28514" srcset="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/05/IMG_20220329_203341.jpg 1000w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/05/IMG_20220329_203341-980x490.jpg 980w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/05/IMG_20220329_203341-480x240.jpg 480w" sizes="(min-width: 0px) and (max-width: 480px) 480px, (min-width: 481px) and (max-width: 980px) 980px, (min-width: 981px) 1000px, 100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">Tenerife, Insulele Canare, Teide, Il Duce,  credit foto@turismistoric</figcaption></figure>



<h3 class="wp-block-heading">Stop dezvoltării de hoteluri în zonele deja aglomerate</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Barcelona și alte orașe au blocat extinderea rețelei hoteliere în zonele turistice supraaglomerate. Alte regiuni ar putea adopta aceeași măsură pentru a limita presiunea asupra infrastructurii urbane și pentru a proteja piața imobiliară locală.</p>



<h3 class="wp-block-heading"></h3>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/spania-impune-noi-reguli-pentru-turisti-in-2025-asigurare-obligatorie-taxe-mai-mari-si-interdictii-in-statiunile-populare/">Spania impune noi reguli pentru turiști în 2025: asigurare obligatorie, taxe mai mari și interdicții în stațiunile populare</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/spania-impune-noi-reguli-pentru-turisti-in-2025-asigurare-obligatorie-taxe-mai-mari-si-interdictii-in-statiunile-populare/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Te-ai gândit unde te-ai putea retrage la bătrânețe? Insula din Europa cea mai potrivită pentru pensionari</title>
		<link>https://turismistoric.ro/te-ai-gandit-unde-te-ai-putea-retrage-la-batranete-insula-din-europa-cea-mai-potrivita-pentru-pensionari/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/te-ai-gandit-unde-te-ai-putea-retrage-la-batranete-insula-din-europa-cea-mai-potrivita-pentru-pensionari/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Delgado]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 30 Mar 2025 07:12:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[De pe la ei]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[malta]]></category>
		<category><![CDATA[pensionari]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=44015</guid>

					<description><![CDATA[<p>Europa găzduiește unele dintre cele mai atrăgătoare locuri din lume, iar unul dintre acestea se remarcă ca fiind deosebit de potrivit pentru pensionari. &#160; Considerată una dintre cele mai bune destinații pentru persoanele în vârstă, acest loc reprezintă combinația perfectă între confort, siguranță și oportunități pentru o viață activă și împlinită. Aici, pensionarii se pot [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/te-ai-gandit-unde-te-ai-putea-retrage-la-batranete-insula-din-europa-cea-mai-potrivita-pentru-pensionari/">Te-ai gândit unde te-ai putea retrage la bătrânețe? Insula din Europa cea mai potrivită pentru pensionari</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Europa găzduiește unele dintre cele mai atrăgătoare locuri din lume, iar unul dintre acestea se remarcă ca fiind deosebit de potrivit pentru pensionari. &nbsp;</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Considerată una dintre cele mai bune destinații pentru persoanele în vârstă, acest loc reprezintă combinația perfectă între confort, siguranță și oportunități pentru o viață activă și împlinită. Aici, pensionarii se pot bucura de o comunitate primitoare, activități diverse și un mediu care încurajează sănătatea și bunăstarea.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Locul din Europa ideal pentru pensionari&nbsp;</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Poate că este una dintre cele mai mici țări din Europa, dar <a href="https://turismistoric.ro/malta-comoara-lasata-mostenire-de-cavalerii-ioaniti/" target="_blank" rel="noopener" title="Malta, comoara lăsată moştenire de cavalerii ioaniţi">Malta </a>are multe de oferit populației sale în creștere de expatriați, în special pensionarilor. Nu este vorba doar despre plajele sale pitorești (dintre care una a fost desemnată cea mai bună din Europa) și la orașele istorice care împânzesc mica națiune insulară din Marea Mediterană.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Malta tocmai a fost desemnată a treia cea mai bună țară pentru pensionare de pe Bătrânul Continent de către Global Citizen Solutions, o companie de consultanță în materie de vize și relocalizare. Portugalia și Spania se află în fruntea listei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Malta se mândrește, printre altele, cu un sistem de sănătate incredibil, prețuri atractive ale proprietăților, scutiri și stimulente fiscale fantastice, stabilitate politică, o gamă largă de opțiuni de divertisment, vreme ideală pe tot parcursul anului și o populație numeroasă vorbitoare de limba engleză”, se arată în raportul citat de&nbsp;<a href="https://www.travelandleisure.com/" target="_blank" rel="noopener">travelandleisure.com</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țara, situată între Italia și Libia, are o populație de puțin peste 530.000 de locuitori. Datorită poziției sale strategice în Mediterana centrală, cultura și tradițiile sale sunt un amestec eclectic care reflectă influențele nord-africane, europene și din Orientul Mijlociu de-a lungul secolelor. Și, deși a avut un trecut turbulent, țara este în prezent una dintre cele mai sigure din Europa, potrivit Băncii Mondiale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ca un beneficiu suplimentar, engleza este una dintre limbile oficiale ale Maltei, atrăgând mulți expatriați vorbitori de limbă engleză și făcând asimilarea culturală și viața de zi cu zi mult mai ușoară.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ca majoritatea țărilor europene, Malta oferă asistență medicală universală cetățenilor maltezi și rezidenților legali. Cu toate acestea, cetățenii din afara UE au nevoie de o asigurare medicală privată, a cărei rată anuală depinde de factori precum vârsta și starea de sănătate a persoanei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit site-ului financiar SmartAsset, primele lunare de asistență medicală din această țară costă mai puțin de 100 de euro, iar serviciile medicale sunt, de asemenea, foarte accesibile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Opțiunile de cazare sunt diverse, dar, fiind una dintre țările cele mai dens populate din lume, majoritatea oamenilor locuiesc în apartamente sau condominii. Global Citizen Solutions enumeră Valletta (capitala Maltei); St. Paul&#8217;s Bay; și Victoria, capitala Gozo; ca fiind cele mai bune orașe pentru pensionarii americani, toate având comunități mari de expatriați.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În plus, cetățenii din afara Maltei pot obține rezidența în țară în mai puțin de un an, investind cel puțin 110.000 euro în bunuri imobiliare. Acest lucru le dă, de asemenea, dreptul de a călători fără viză în toate țările UE și Schengen.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Malta este urmată de Grecia și Turcia în top cinci al listei celor mai bune locuri de pensionare din Europa, realizată de Global Citizen Solutions.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Cum ajungi în Malta</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Accesul în Malta este simplu și rapid. Din România, există zboruri directe operate de companii precum Wizz Air, din București și Cluj-Napoca. Dacă preferi o aventură cu mașina, poți urma traseul prin Europa până în Sicilia, de unde o scurtă traversare cu feribotul te va aduce în Malta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aeroportul Internațional Malta (MLA), cunoscut și sub denumirea de Aeroportul Luqa, este punctul principal de sosire. Cu un singur terminal modern și bine conectat, aeroportul asigură legături excelente cu orașe mari din Europa, precum Roma, Londra sau Paris.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Ce să vizitezi în Malta</h2>



<h3 class="wp-block-heading"><strong>Valletta</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">Nicio vizită în Malta nu este completă fără o oprire în Valletta, capitala țării și un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Fondată în secolul al XVI-lea de către Cavalerii de Malta, Valletta este un oraș compact, dar bogat în istorie. Clădirile baroce, piețele pitorești și muzeele impresionante, precum Catedrala Sfântul Ioan, fac din Valletta o destinație de neratat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Catedrala Sfântul Ioan este un exemplu remarcabil de artă barocă și adăpostește două dintre celebrele lucrări ale lui Caravaggio. Orașul este presărat cu cafenele, restaurante și priveliști impresionante asupra Marelui Port.</p>



<h3 class="wp-block-heading"><strong>Mdina&nbsp;</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">Mdina, fostă capitală a Maltei, este un oraș medieval fortificat cunoscut sub numele de &#8222;Orașul Tăcut&#8221;. Plimbările pe aleile sale strâmte, luminate de felinare, oferă vizitatorilor senzația unei călătorii în timp. Cele mai importante atracții includ Catedrala Convertirii Sfântului Paul și zidurile impozante ale orașului, care oferă o priveliște panoramică deosebită.</p>



<h3 class="wp-block-heading"><strong>St. Julian’s</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru cei care caută distracție, St. Julian’s și cartierul său animat Paceville sunt destinațiile ideale. Barurile, restaurantele și cluburile se transformă noaptea într-o scenă vibrantă, atrăgând turiști din toată lumea. În timpul zilei, te poți bucura de o plimbare pe malul mării sau de o sesiune de shopping.</p>



<h3 class="wp-block-heading"><strong>Marsaxlokk</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">Marsaxlokk, situat în sudul insulei, este cunoscut pentru bărcile sale colorate, numite&nbsp;<em>luzzus</em>, care plutesc pe apa calmă a portului. Duminica, piața de pește atrage localnici și turiști deopotrivă, oferind fructe de mare proaspete și suveniruri unice. Este locul perfect pentru o experiență autentică și o masă delicioasă la restaurantele de pe malul mării.</p>



<h3 class="wp-block-heading"><strong>Grota Albastră</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">Una dintre cele mai populare atracții naturale din Malta, Grota Albastră, este o serie de peșteri marine situate pe coasta sudică. Culoarea albastră intensă a apei este rezultatul refracției luminii solare și a mineralelor marine, oferind o priveliște fascinantă. Excursiile cu barca sunt cea mai bună modalitate de a explora aceste peșteri spectaculoase.</p>



<h3 class="wp-block-heading"><strong>Insula Gozo</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">Gozo este o oază de liniște și frumusețe naturală, perfectă pentru relaxare. Templele Ggantija, datând din anul 3500 î.Hr., sunt un must-see pentru iubitorii de arheologie, în timp ce plajele izolate oferă o pauză binevenită de la agitația cotidiană.</p>



<h3 class="wp-block-heading"><strong>Golden Bay</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">Această plajă de nisip auriu este una dintre cele mai frumoase din Malta, ideală pentru înnot și sporturi nautice. Datorită poziției sale înzestrate cu peisaje spectaculoase, Golden Bay este perfectă pentru picnicuri sau apusuri romantice.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Cât de scumpă este Malta</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Ar trebui să planifici să cheltui aproximativ 321 de euro pe zi în vacanța ta în Malta, acesta find prețul mediu zilnic bazat pe cheltuielile altor turiști.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Turiștii care au mai fost aici au cheltuit, în medie, 44 de euro pentru mese într-o zi și 23 de euro pentru transportul local.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, prețul mediu al unui hotel în Malta pentru un cuplu este de 235 de euro. Prin urmare, o călătorie în Malta pentru două persoane, timp de o săptămână, costă în medie 4.492 de euro.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Toate aceste prețuri sunt aproximative, pentru a te ajuta să-ți planifici propriul buget de călătorie.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/te-ai-gandit-unde-te-ai-putea-retrage-la-batranete-insula-din-europa-cea-mai-potrivita-pentru-pensionari/">Te-ai gândit unde te-ai putea retrage la bătrânețe? Insula din Europa cea mai potrivită pentru pensionari</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/te-ai-gandit-unde-te-ai-putea-retrage-la-batranete-insula-din-europa-cea-mai-potrivita-pentru-pensionari/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum vrea Creta să descurajeze turismul: debarcă turiștii direct în mare la 10 metri de țărm!</title>
		<link>https://turismistoric.ro/cum-vrea-creta-sa-descurajeze-turismul-debarca-turistii-direct-in-mare-la-10-metri-de-tarm/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/cum-vrea-creta-sa-descurajeze-turismul-debarca-turistii-direct-in-mare-la-10-metri-de-tarm/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Delgado]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Jul 2024 13:04:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[Creta]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=40076</guid>

					<description><![CDATA[<p>Vremuri grele pentru turiștii din întreaga lume. Până acum câțiva ani erau consideraţi o resursă prețioasă pentru economia țărilor care își permiteau să le atragă interesul, în timp ce astăzi par să fi devenit o povară și o adevărată pacoste pentru diverse destinații internaționale, relatează La Stampa, citată de Rador Radio România. În urmă cu [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/cum-vrea-creta-sa-descurajeze-turismul-debarca-turistii-direct-in-mare-la-10-metri-de-tarm/">Cum vrea Creta să descurajeze turismul: debarcă turiștii direct în mare la 10 metri de țărm!</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Vremuri grele pentru turiștii din întreaga lume. Până acum câțiva ani erau consideraţi o resursă prețioasă pentru economia țărilor care își permiteau să le atragă interesul, în timp ce astăzi par să fi devenit o povară și o adevărată pacoste pentru diverse destinații internaționale, relatează <a href="https://www.lastampa.it/esteri/2024/07/15/news/balos_troppi_turisti_li_facciamo_scendere_in_acqua-14476765/?ref=LSHA-BH-P5-S4-T1" title="La Stampa" target="_blank" rel="noopener">La Stampa</a>, citată de Rador Radio România.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">În urmă cu câteva zile s-a calmat controversa în jurul Veneției, unde izbucnise o dezbatere politică pe marginea posibilității de a imita recentele „obiceiuri” ale <a href="https://turismistoric.ro/primul-fotbalist-roman-din-istoria-barcelonei-a-fost-idolul-fanilor-si-a-schimbat-numele-de-3-ori-si-a-murit-jucand-poker/" title="Primul fotbalist român din istoria Barcelonei: a fost idolul fanilor, și-a schimbat numele de 3 ori și a murit jucând poker">Barcelonei</a>, unde turiștii sunt „descurajați” cu folosirea inofensivă, da, dar destul de discutabilă a pistoalelor cu apă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În orașul lagunar ieşiseră scântei între consilierul municipal Giovanni Andrea Martini (din lista „Tot orașul împreună!”) și senatorul Fratelli d’Italia Raffaele Speranzon, din cauza unor sentințe date pe rețelele de socializare de Martini care credea că Veneția ar putea urma „exemplul Barcelonei care protestează împotriva turismului”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Odată placate aceste controverse, apar altele legate tot de turişti, de data aceasta în altă parte extrem de vizitată a Europei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Recent, pe rețelele de socializare a apărut un video în care se poate vedea o coadă de turiști care stau până la genunchi în apele cristaline ale plajei Balos, o lagună frumoasă situată în partea de nord-vest a insulei Creta, în Grecia şi care merg prin apă ţinându-şi bagajele pe cap pentru a evita contactul cu marea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ce se întâmplă? Nimic deosebit, pur şi simplu fost nevoiți să părăsească bacul care i-a transportat acolo, coborând în mare cu ajutorul frânghiilor și a echipajului. Din fericire, din motive de siguranță, organizatorii au decis să lase copiii mici și bătrânii pe barcă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În total, au coborât aproximativ patruzeci de persoane, ceilalți rămânând la bordul ambarcațiunii, nu toți din cauza vârstei, ci și din cauza fricii de a sări în apă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un turist a spus: „Nu am fost informat că nava nu mai acosta în Balos. Acum se oprește la zece metri de țărm, obligându-i pe pasageri să meargă în apă adâncă. Debarcarea a fost haotică și frustrantă. A fost nevoie de aproape două ore pentru a-i da jos pe toți</p>



<p class="wp-block-paragraph">Tot acest deranj pentru că, se pare, autoritățile elene au interzis instalarea unei platforme plutitoare în apropierea locului de andocare tocmai de teama turismului în masă! Judecând după rezultat, obiectivul pare să nu fi fost atins, în timp ce site-ul grec s-a pricopsit cu o publicitate teribilă, filmuleţul turiştilor devenind viral pe social media.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/cum-vrea-creta-sa-descurajeze-turismul-debarca-turistii-direct-in-mare-la-10-metri-de-tarm/">Cum vrea Creta să descurajeze turismul: debarcă turiștii direct în mare la 10 metri de țărm!</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/cum-vrea-creta-sa-descurajeze-turismul-debarca-turistii-direct-in-mare-la-10-metri-de-tarm/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Fortul 13 Jilava va putea fi restaurat și valorificat din punct de vedere turistic și cultural</title>
		<link>https://turismistoric.ro/fortul-13-jilava-va-putea-fi-restaurat-si-valorificat-din-punct-de-vedere-turistic-si-cultural/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/fortul-13-jilava-va-putea-fi-restaurat-si-valorificat-din-punct-de-vedere-turistic-si-cultural/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ciprian Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 28 Jun 2024 11:13:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[patrimoniu]]></category>
		<category><![CDATA[Fortul 13 Jilava]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=39784</guid>

					<description><![CDATA[<p>Fortul 13 Jilava va putea fi consolidat, conservat, restaurat și valorificat din punct de vedere turistic și cultural, după adoptarea, vineri, a Hotărârii de Guvern care transferă Fortul 13 din administrarea Penitenciarului Jilava în administrarea Consiliului Județean Ilfov. Potrivit unui comunicat de presă comun al miniștrilor Justiției și Culturii, Alina Gorghiu și Raluca Turcan, și [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/fortul-13-jilava-va-putea-fi-restaurat-si-valorificat-din-punct-de-vedere-turistic-si-cultural/">Fortul 13 Jilava va putea fi restaurat și valorificat din punct de vedere turistic și cultural</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h3 class="wp-block-heading">Fortul 13 Jilava va putea fi consolidat, conservat, restaurat și valorificat din punct de vedere turistic și cultural, după adoptarea, vineri, a Hotărârii de Guvern care transferă Fortul 13 din administrarea Penitenciarului Jilava în administrarea Consiliului Județean Ilfov.</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit unui <a href="http://www.cultura.ro/comunicat-de-presa-comun-al-ministrei-justitiei-alina-gorghiu-ministrei-culturii-raluca-turcan-si" target="_blank" rel="noopener" title="">comunicat de presă</a> comun al miniștrilor Justiției și Culturii, Alina Gorghiu și Raluca Turcan, și al președintelui CJ Ilfov, Hubert Thuma, privind valorificarea potențialului turistic și cultural al <a href="https://turismistoric.ro/comoara-din-jurul-bucurestiului-macinata-de-timp-si-indiferenta-povestile-forturilor-de-aparare-construite-cu-o-avere-si-lasate-in-paragina/" target="_blank" rel="noopener" title="">Fortului 13 Jilava</a>, acest obiectiv se află, începând cu data de 11 ianuarie 2012, în lista Monumentelor Istorice, dar este în administrarea Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin Penitenciarul București Jilava.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Termenul de realizare a lucrării de consolidare și conservare a imobilului va fi de cinci ani de la preluarea acestuia în administrarea CJ Ilfov, sursa de finanțare pentru realizarea lucrărilor privitoare la Fortul 13 Jilava urmând a fi asigurată din fondurile bugetului județului Ilfov și din alte surse atrase în condițiile legii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Din păcate, se pare că unii uită istoria de dinainte de 1989. Pentru PNL, partid istoric și care a resimțit din plin nedreptățile unui regim totalitar, este o prioritate să arate generațiilor viitoare ce s-a făcut bine, dar și ce s-a greșit și cum putem evita repetarea ororilor. Un pas important este valorificarea potențialului istoric, social și cultural, iar Fortul 13 Jilava este un exemplu în acest sens. Trebuie precizat că reușita de azi se datorează efortului a patru instituții: Consiliul Județean Ilfov, Ministerul Justiției, Ministerul Culturii, toate cu conducere PNL, și Administrația Națională a Penitenciarelor”, a spus ministrul Justiției, Alina Gorghiu, citată în comunicat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La rândul său, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a afirmat că restaurarea Fortului 13 Jilava reprezintă „o dovadă a angajamentului nostru de a arăta viitoarelor generații că dramele și abuzul regimului comunist nu trebuie uitate”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Îmi amintesc și acum vizita din septembrie 2023 la Fortul 13 Jilava, un simbol al represiunii comuniste și un loc care nu ne permite să uităm istoria recentă. Acesta este motivul pentru care am făcut eforturi, alături de președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, ministra Justiției, Alina Gorghiu, Alexandru Groza, directorul Muzeului Ororilor Comunismului în România, instituție subordonată Ministerului Culturii, și Administrația Națională a Penitenciarelor pentru a găsi o soluție care să permită restaurarea și valorificarea culturală și turistică a Fortului 13 Jilava. Acest obiectiv este un monument istoric și realizarea unui muzeu care să prezinte perioadele istorice prin care a trecut această clădire, ororile petrecute acolo, reprezintă o dovadă a angajamentului nostru de a arăta viitoarelor generații că dramele și abuzul regimului comunist nu trebuie uitate”, a spus Raluca Turcan.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a caracterizat evenimentul drept „un pas extrem de important”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Un pas extrem de important &#8211; Fortul 13 devine muzeu. Are nevoie de restaurare, consolidare și reabilitare. Îl preluăm în administrare și identificăm toate sursele de finanțare de care avem nevoie să-l consolidăm și să-l punem în circuitul cultural. Folosim bani de la bugetul local, fonduri din POR, nu ratăm nicio linie de finanțare. Transformarea Fortului 13 în muzeu înseamnă valorificarea potențialului său istoric, social, cultural și turistic. Am fost acolo, printre acele ziduri. E greu de descris în cuvinte ce am trăit. Este important să ne cunoaștem istoria, este important ca generațiile viitoare să-și cunoască trecutul, să nu repete greșelile trecutului și să lupte mereu pentru un viitor mai bun”, a declarat Hubert Thuma.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/fortul-13-jilava-va-putea-fi-restaurat-si-valorificat-din-punct-de-vedere-turistic-si-cultural/">Fortul 13 Jilava va putea fi restaurat și valorificat din punct de vedere turistic și cultural</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/fortul-13-jilava-va-putea-fi-restaurat-si-valorificat-din-punct-de-vedere-turistic-si-cultural/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Supraturismul aduce taxe noi: „Se caută locurile instagramabile”</title>
		<link>https://turismistoric.ro/supraturismul-aduce-taxe-noi-se-cauta-locurile-instagramabile/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/supraturismul-aduce-taxe-noi-se-cauta-locurile-instagramabile/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Delgado]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Apr 2024 03:58:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[de pe glob]]></category>
		<category><![CDATA[noutăți]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[supraturism]]></category>
		<guid isPermaLink="false"></guid>

					<description><![CDATA[<p>Sezonul vacanțelor vine cu noi taxe pe care turiștii trebuie să le plătească, pe lângă cazare, mâncare și bilete de avion. Recent, Grecia a introdus taxa de climă, însă majoritatea destinațiilor populare printre români impun taxe menite să combată turismul excesiv. De la Algarve (Portugalia) la Barcelona (Spania), autoritățile locale introduc taxe pentru a ține [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/supraturismul-aduce-taxe-noi-se-cauta-locurile-instagramabile/">Supraturismul aduce taxe noi: „Se caută locurile instagramabile”</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Sezonul vacanțelor vine cu noi taxe pe care turiștii trebuie să le plătească, pe lângă cazare, mâncare și bilete de avion. Recent, Grecia a introdus taxa de climă, însă majoritatea destinațiilor populare printre români impun taxe menite să combată turismul excesiv.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">De la Algarve (<a href="https://turismistoric.ro/portugalia-a-inaugurat-cel-mai-lung-pod-pietonal-suspendat-din-lume-video/" title="Portugalia a inaugurat cel mai lung pod pietonal suspendat din lume VIDEO">Portugalia</a>) la Barcelona (<a href="https://turismistoric.ro/vacante-mai-scumpe-in-2024-grecia-spania-italia-si-bali-au-anuntat-noi-taxe-pentru-turisti/" title="Vacanțe mai scumpe în 2024. Grecia, Spania, Italia și Bali au anunțat noi taxe pentru turiști">Spania</a>), autoritățile locale introduc taxe pentru a ține sub control numărul de vizitatori. La presiunea localnicilor din orașele sufocate de turiști, autoritățile nu mai știu ce strategii să adopte pentru a goni vizitatorii. Care este problema cu turismul excesiv? Rezidenții locali au de suferit, deoarece proprietățile devin inaccesibile din cauza celor care cumpără spații pentru a le închiria turiștilor. În plus, autoritățile se luptă să gestioneze gunoiul lăsat în urmă de turiști, iar poluarea contribuie la criza climatică. Supraturismul determină și plaje aglomerate, mult zgomot, cozi la obiectivele turistice și daune aduse siturilor istorice sau peisajelor din natură, toate atribuite turismului excesiv.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Uniunea Europeană, de exemplu, numărul de nopți petrecute în unități de cazare turistică în 2023 a ajuns la aproape 3 miliarde, depășind cu 1,6% nivelul din 2019 și cu 6,3% nivelul din 2022. 2023 a fost un an-record pentru sectorul de cazare din UE, potrivit Eurostat. Tot mai mulți călători din afara continentului vin să descopere Europa, străinii reprezentând 46% din totalul turiștilor.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Taxa de turist</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, din aprilie 2024, vizitatorii Barcelonei vor plăti 3,25 euro taxă la unitățile de cazare, asta după ce taxa municipală crescuse în 2023 la 2,75 euro. Autoritățile spun că vor folosi taxa pentru dezvoltarea infrastructurii. Și Valencia introduce o taxă pentru călători, indiferent de tipul de cazare ales: hoteluri, pensiuni, campinguri sau apartamente. Taxa este cuprinsă între 50 de cenți și 2 euro pe noapte, în funcție de cazarea aleasă. Pasagerii de pe navele de croazieră vor plăti 1,5 euro pe zi. Taxa va fi utilizată pentru dezvoltarea durabilă a sectorului turistic, spun autoritățile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Veneția va deveni primul oraș „<em>rezervabil</em>”. Oficialii vor introduce un plafon de vizitatori și o taxă de intrare zilnică pentru a gestiona fluxul de turiști în timpul sărbătorilor, dar și în timpul unor weekenduri de vară, când numărul vizitatorilor este foarte mare. Inițial, măsurile vor fi aplicate pentru 29 de zile, care acoperă majoritatea sfârșiturilor de săptămână din 25 aprilie și până la jumătatea lunii iulie. Restricțiile se vor aplica între orele 8:30 și 16:00. Turiștii vor trebui să rezerve o vizită online pentru care vor plăti 5 euro. În acest fel, vor obține un cod QR care va fi verificat la anumite puncte de intrare și care le va permite accesul în cartierele istorice ale orașului. În orașul italian vor fi interzise difuzoarele și grupurile mari de turiști, din iunie 2024. Potrivit Forumului Economic Mondial, orașul are o populație rezidentă de aproximativ 55.000 de locuitori (în centrul istoric al insulei), dar are de-a face cu peste 20 de milioane de vizitatori pe an, mai ales în timpul „sezonului înalt“.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și autoritățile din Portugalia, regiunea Algarve, au început să perceapă taxe de 2 euro pe noapte pentru turiști în timpul celor mai aglomerate luni, din aprilie până în octombrie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Grecia, destinația favorită a românilor, a introdus o taxă de climă în 2024, iar banii vor ajuta la refacerea țării după incendii și inundații. Între martie și octombrie, vizitatorii vor plăti între 1,5 și 10 euro pe noapte, atât pentru hoteluri și pensiuni, dar și pentru casele sau apartamentele de vacanță închiriate pe Airbnb sau Booking. Multe state din Europa au deja taxe incluse în prețul cazării, care variază de la câțiva cenți și poate ajunge la 15 euro pe noapte, în Paris de exemplu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Amsterdam există taxă turistică de uscat și de apă și se ridică în prezent la 7% din costul unei camere de hotel. Anul acesta, taxa va crește la 12,5%, devenind astfel cea mai mare taxă turistică din Europa. Se va aplica atât pasagerilor de croazieră, cât și vizitatorilor care înnoptează.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Limitarea numărului de vizitatori</h2>



<p class="wp-block-paragraph">În schimb, pentru alte obiective turistice importante se limitează fluxul de vizitatori. De exemplu, Vaticanul are o limită de 20.000 de turiști pe zi, iar în Atena, tot atâția vizitatori vor avea voie să vadă Acropolele. Mai mult decât atât, în locuri populare din Roma, cum sunt Fontana di Trevi sau Treptele Spaniole, turiștii nu mai au voie să staționeze.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Locuitorii din destinațiile instagramabile și-au arătat nemulțumirea față de numărul mare de vizitatori. De exemplu, 100 din cei 800 de locuitori ai statului Hallstatt, din Austria, au protestat anul trecut față de numărul de turiști zilnici și au cerut limitarea acestora.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Venețienii se plâng de mult timp că Regina Mării Adriatice nu le mai aparține, având în vedere că sunt mai mulți turiști decât locuitori, în fiecare zi, și au tot cerut limitarea numărului de vizitatori. De trei ani, navele mari de croazieră nu mai au voie pe canalul principal, Giudecca. Și în Marsilia există un sistem de gestionare a pasagerilor vaselor de croazieră, pentru reducerea numărului de vizitatori.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Iar scoțienii din Orkney, revoltați de numărul mare de vase de croazieră, au protestat până când autoritățile au propus un plan de limitare a numărului de nave. În Amsterdam a fost lansată anul trecut o campanie adresată turiștilor din mai multe țări europene, denumită „<em>Stay Away</em>”. Mesajul se adresează bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din țările UE, precum și&nbsp;<a href="https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/olanda-vrea-mai-putini-studenti-straini-ce-masuri-2339201.html" target="_blank" rel="noopener">din Țările de Jos</a>. Campania este însoțită de o serie de măsuri de reducere a comportamentului deranjant în centrul orașului, printre care interzicerea fumatului de iarbă, dar și închiderea mai devreme a restaurantelor și a vânzătorilor de alimente din Cartierul Roșu.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Soluții</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Inclusiv vizitatorii își doresc locuri mai puțin aglomerate, un sondaj realizat de Booking în 2022 sugera că 64% dintre oameni se feresc de orașele copleșite de vizitatori. Modalități prin care acest sector poate fi gestionat mai bine există, de exemplu promovarea vacanțelor în extrasezon, limitarea călătoriilor și reglementarea mai riguroasă a industriei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă alegem să călătorim în afara sezonului de vârf, care în Europa este între mai și octombrie, putem vizita în tihnă chiar și locurile cele mai populare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O altă soluție este promovarea unor locuri alternative, care să ofere unele beneficii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„<em>Când pleci în city break contează mai puțin destinația, contează să vizitezi, și atunci cei care au călătorit foarte mult și deja au văzut mare parte din Europa acceptă și alternative mai puțin cunoscute. Cei care vor să viziteze pe buget mic combină două destinații apropiate, dacă au o legătură bună cu un mijloc de transport</em>”, arată consultantul în turism Ana Maria Călin. Aceasta spune că Italia și Spania rămân preferatele turiștilor din România pentru vacanțele de câteva zile.</p>



<h2 class="wp-block-heading">România, antidot pentru supraturism</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Anul trecut, organizatorii unui festival de muzică din țara noastră au inițiat o campanie care îi invită pe cei revoltați de numărul mare de turiști din Barcelona, Roma sau Paris să descopere destinațiile din România. Asta după ce localnicii din Barcelona au protestat față de numărul mare de turiști. Cei de la Electric Castle au dezvoltat site-ul „<em>TouristGo.Ro</em>”, inspirați de pancartele protestatarilor pe care era scris „<em>Tourist Go Home</em>”, propunându-le țara noastră ca alternativă, la o distanță de doar trei ore de zbor. De altfel, și pe rețele sociale sau alte bloguri internaționale de turism România e dată drept destinație de rezervă.&nbsp;<em>„România excelează pentru patrimoniul său cultural oral și imaterial – locul 25 în lume</em>”, spun cei de la Justraveling.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>„Pentru turiștii străini, România nu este în topul preferințelor, deși avem o țară frumoasă, care oferă multe, însă este slab reprezentată în turismul extern. Sunt foarte puține agenții specializate pe incoming. Stăm prost la capitolul promovarea României, inclusiv la Târgurile de Turism din străinătate</em>”, spune Ana Maria Călin.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>„Multe destinații sunt aglomerate și din cauza TikTokului, Instagramului, cum este și Dubaiul sau destinațiile exotice, Zanzibar, Thailanda. Și prețurile mici atrag mulți turiști. Se caută foarte mult locurile instagramabile.</em>”, adaugă consultantul în travel.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Cele mai populare destinații turistice sunt în Europa</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Țările din Europa domină clasamentul la nivel global în materie de destinații turistice. Franța, Spania, Turcia, Grecia, Italia, Germania și Austria sunt în top 10 cele mai vizitate destinații din lume. Doar Statele Unite ale Americii, Japonia și Thailanda mai sunt prezente în acest top.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Turcia are cea mai mare creștere a numărului de vizitatori față de 2019, mai exact cu 73% mai mulți turiști au ales această țară ca destinație de vacanță în 2023. Franța și Spania rămân cele mai mari două destinații pentru călătoriile de agrement, cu peste 70 de milioane de vizite, Turcia se află pe locul trei, cu peste 45 de milioane de vizite în ultimul an.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/supraturismul-aduce-taxe-noi-se-cauta-locurile-instagramabile/">Supraturismul aduce taxe noi: „Se caută locurile instagramabile”</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/supraturismul-aduce-taxe-noi-se-cauta-locurile-instagramabile/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>De ce este bine să vă rezervați locul pe al 5-lea rând din avion?</title>
		<link>https://turismistoric.ro/de-ce-este-bine-sa-va-rezervati-locul-pe-al-5-lea-rand-din-avion/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/de-ce-este-bine-sa-va-rezervati-locul-pe-al-5-lea-rand-din-avion/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Delgado]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 07 Feb 2024 03:58:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[City break cultural]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[avion]]></category>
		<category><![CDATA[locuri]]></category>
		<category><![CDATA[tips]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=37781</guid>

					<description><![CDATA[<p>O stewardesă explică de ce este bine să rezervați locul în avion pe al cincilea rând. O însoțitoare de bord a companiei Virgin Australia a dezvăluit de ce își rezervă întotdeauna locuri în al cincilea rând, atunci când nu lucrează. Acest truc vine cu un număr surprinzător de beneficii. Indiferent dacă sunteți o persoană care iubiți să stați la [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/de-ce-este-bine-sa-va-rezervati-locul-pe-al-5-lea-rand-din-avion/">De ce este bine să vă rezervați locul pe al 5-lea rând din avion?</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading"><strong>O stewardesă explică de ce este bine să rezervați locul în avion pe al cincilea rând</strong>. O însoțitoare de bord a companiei <em>Virgin <a href="https://turismistoric.ro/cum-arata-primul-hotel-subacvatic-din-australia-foto/" title="Cum arată primul hotel subacvatic din Australia FOTO">Australia </a></em>a dezvăluit<strong> de ce își rezervă întotdeauna locuri în al cincilea rând</strong>, atunci când nu lucrează. Acest<strong> truc vine cu un număr surprinzător de beneficii</strong>. Indiferent dacă sunteți o persoană care iubiți să stați la geam, sau la culoar, nu există nicio îndoială că <strong>unele locuri în avion sunt cu siguranță mai bune decât altele.</strong> Aflăm secretul stewardesei și mai ales <strong>motivul alegerii sale</strong>, în articol.</h2>



<h2 class="wp-block-heading" id="h-o-stewardesa-explica-de-ce-este-bine-sa-rezervați-locul-in-avion-pe-al-cincilea-rand"><strong>O stewardesă explică de ce este bine să rezervați locul în avion pe al cincilea rând</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Rosie Awad </strong>este însoțitoare de bord de aproximativ<strong> 10 ani,</strong> mai exact din anul 2014. Aceasta a oferit o informație utilă și interesantă despre locurile pe care să le rezervați și, mai important, <strong>pe care să le evitați într-un avion Boeing 737-800. </strong>Aceste avioane au de obicei locuri între <strong>162 și 189 de pasageri.</strong></p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://lh3.googleusercontent.com/pw/ABLVV85WFc8ypKmXNgGaUS2V_pNkkg-t5AD96KMaqBRqbXNMSM68RhgPmszCjL_N0zpzsyiSNuyaYFN_ZPdOEwpz0c5vV2zYbdxoP3Z-s4Z_2ycCLR2pAVooQmPoD3QS_nyu6GfoP7H8gYA8mEx7x11nqBlDtQS_B8Lu4YjlpBJzvDe8gpX64JZswLYstkN8GhkeZXJdR5fwvYTE4tguF2i99mvy8xB67FqfEl73ZPbWTAtMCGGJ5kG-qUM4qTtfqBplcjmbZ348ozvTdZquStgFDdMuLMAvewcYxGwTtKswEbIl9fvwMEp6S3keURDPeaQnhEPJV5gT_21-RfeYmxoCTmav2bf-jN-O1_fVpxvJiR_KkOfet0ZEvf51Q0KW7falCEXsMS8haWvPuRAYnIw3zXkzoSS3y9TuB4h9QUQ04E98C3MFtc0PNh3PRqGoJ_axvIdYS3XeMEu5LvbpneATG6MQY1JoznVwTOP4uAjKsPRCFPv8BmU5XDnmvT_jS1nMytRyUNXWQ0MJUYGFS0622hWgbCA34Tgk_Yr6Cd-ZO4oDrvDXQ0BgQo6uMnauE40SiV_J6EMDk-_DrlDM7xhNZIqaN3NEU8060KCIJt3Hr351Had_VnxgLKg9SWtLfKYIK2JYwFAvF8SOch8uRXa86YUK4-EaLtLwDQZytI2YuPXXsf1tSskxsxUZ9p9unSPyZZJINaivYIfUIf85SP9Tgpv364ARDkHpSswzKZ3dymJhtU8GkInVtXgwLFNuw8JNv8hr8vachi35rjuYeUiW79_ox6z0U3eUSWoJMOf3fzE4eLt9oBTiwHfbNhArwRjOem73aUlpPH0Q187TZNCqAEoJ8dNPA5JsA_AFj8H7ZWFNSmkKsy_iJsm8CKYlgcZNHm8mfQGMOvw_YKLp-7PQDaUixlnoGKYdDi9y5hdhiFa6t6hJCaJPb1ogrVNxm1j6UwhVa78jWuohuGsB2sUSJcc4iKFks7kf_4TSCBjSlY8N-Lfnn6N316YwF-qhVtfWUF0M6cTYWaBZdBpBx60vwr9dPcbzU0xbU6UDPEYqyqInEJ3ULjK8n3r8wG6-_TXIrzjSxAVREiI=w854-h641-s-no-gm?authuser=0" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Este angajată la compania aeriană Virgin Australia&nbsp;<strong>de 5 ani.</strong>&nbsp;Aceasta a declarat pentru&nbsp;<em>Escape&nbsp;</em>următoarele informații: „Cel mai prost scaun pentru echipaj&nbsp;<strong>este scaunul de sarcină 1R</strong>&nbsp;(în partea din față a aeronavei). „Ești cu fața spre cabină, te uiți la pasageri<strong>, ei se uită la tine și totul se poate transforma într-un concurs de priviri incomode.</strong>&nbsp;„<strong>Cel mai prost loc pentru pasageri</strong>&nbsp;ar trebui să fie ultimul rând, sau orice rând din apropierea toaletei (<strong>îmi pare atât de rău pentru cei care primesc acele locuri)</strong>.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Explica și<strong>&nbsp;motivul de ce a ales rândul 5 precum preferatul ei</strong>. Rosie a spus<strong>: „Aș alege întotdeauna rândul 5 (pe B737-800) la fereastră</strong>. „Există&nbsp;<strong>priveliști grozave.</strong>&nbsp;Poți&nbsp;<strong>vedea aripa avionului și ai spațiu suplimentar pentru picioare.</strong>&nbsp;Nu există responsabilități de ieșire de urgență. Poți pune o geantă sub scaunul din față și cel mai important aspect, faptul că este aproape<strong>&nbsp;de ușa de ieșire</strong>„.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/de-ce-este-bine-sa-va-rezervati-locul-pe-al-5-lea-rand-din-avion/">De ce este bine să vă rezervați locul pe al 5-lea rând din avion?</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/de-ce-este-bine-sa-va-rezervati-locul-pe-al-5-lea-rand-din-avion/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Polul turismului european se mută din Vest în Est: ce țară care ar putea depăși Franța ca număr de vizitatori?</title>
		<link>https://turismistoric.ro/polul-turismului-european-se-muta-din-vest-in-est-ce-tara-care-ar-putea-depasi-franta-ca-numar-de-vizitatori/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/polul-turismului-european-se-muta-din-vest-in-est-ce-tara-care-ar-putea-depasi-franta-ca-numar-de-vizitatori/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Remus Florian]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Nov 2023 09:24:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[de pe glob]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[turcia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=36487</guid>

					<description><![CDATA[<p>Țara situată pe două continente, care a înregistrat o creștere de peste 70% a numărului de vizitatori de la pandemie încoace, ar putea să ia locul Franței, în topul celor mai vizitate țări din Europa. Turcia este țara care ar putea să depășească Franța, cea mai vizitată țară din Europa, potrivit Euronews.   În aceasta [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/polul-turismului-european-se-muta-din-vest-in-est-ce-tara-care-ar-putea-depasi-franta-ca-numar-de-vizitatori/">Polul turismului european se mută din Vest în Est: ce țară care ar putea depăși Franța ca număr de vizitatori?</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Țara situată pe două continente, care a înregistrat o creștere de peste 70% a numărului de vizitatori de la pandemie încoace, ar putea să ia locul Franței, în topul celor mai vizitate țări din Europa.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Turcia este țara care ar putea să depășească Franța, cea mai vizitată țară din Europa, potrivit <a href="https://www.euronews.ro/" title="Euronews" target="_blank" rel="noopener">Euronews</a>.  </p>



<p class="wp-block-paragraph">În aceasta țară, numărul de turiști a crescut cu peste 70% și se estimează că va depăși Franța în ceea ce privește numărul de vizitatori.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Turismul pare că și-a revenit după perioada în care nu s-a putut călători din cauza virusului Sars-CoV-2. Numărul de vizitatori din Europa a ajuns aptoape la nivelul la care se afla înainte de pandemie. De aceea, destinațiile europene au fost mult mai aglomerate în acest an.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă vorbim despre banii cheltuiți de turiști, călătoriile din acest an vor valora cu 19% mai mult decât cele din 2019, deși numărul vizitatorilor a fost cu 3% mai mic în acest an față de perioada de dinaintea pandemiei, conform datelor din raportul  WTM Global Travel Report. Această analiza a inclus <a href="https://turismistoric.ro/?s=marea+britanie" title="Marea Britanie">Marea Britanie</a> și <a href="https://turismistoric.ro/?s=Turcia" title="Turcia">Turcia</a>. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Raportul citat arată că bătrânul continent este regiunea cu cel mai mare volum și cea mai mare valoare a vizitelor primite.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Turcia are cea mai mare creștere a numărului de vizitatori față de 2019, mai exact cu 73% mai mulți turiști au ales această țară ca destinație de vacanță în 2023.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deși Franța și Spania rămân cele mai mari două destinații pentru călătoriile de agrement, cu peste 70 de milioane de vizite, Turcia se află pe locul trei, cu peste 45 de milioane de vizite în ultimul an, fiind urmată de Statele Unite ale Americii, cu mai mult de 41 de milioane de vizite de agrement.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Franța și Spania au înregistrat creșteri de peste 30% în acest an față de 2019, în ceea ce privește numărul de turiști.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">O altă țară care a avut performanțe deosebite, este Croația, a zecea cea mai mare piață din Europa. Aceasta a avut cu 51% mai mulți turiști față de perioada prepandemică.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țările din Europa domină clasamentul la nivel global în materie de destinații turistice. Franța, Spania, Turcia, Grecia, Italia, Germania și Austria sunt în top 10 cele mai vizitate destinații din lume. Doar Statele Unite ale Americii, Japonia și Thailanda mai sunt prezente în acest top.&nbsp;</p>



<h2 class="wp-block-heading">Cum se explică popularitatea Turciei</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Unul dintre motivele pentru care Turcia a înregistrat o creștere spectaculoasă a numărului de turiști ar putea fi deprecirea lirei turcești, lucru care a făcut vacanțele în această țară mai accesibile pentru călători.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, numărul obiectivelor turistice, dar și varietatea acestora, fac din țara de pe două continete o alegere ideală pentru vizitatorii din toată lumea.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Stațiunile de lux de la malul mării devin o alternativă mai accesibilă din punct de vedere al bugetului decât cele de pe Coasta de Azur, din Franța. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Monumentele istorice și cultura țării fascinează milioanele de turiști. Fie că vorbim de culorile și arhitectura otomană spectaculoasă din Istanbul sau de monumentele antice de la Efes, Turcia are multe povești de spus pentru călători. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Un alt loc care îi captivează pe turiști este Cappadocia, situată în inima țării. Baloanele cu aer cald, hotelurile din peșteri și peisajele sculptate în stâncă sunt căutate de vizitatori de petutindeni.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Turcia este una dintre singurele destinații europene care nu au interzis zborurile din Rusia, de aceea, se estimează că&nbsp; 7 milioane de ruși&nbsp;vor vizita aceasta țară în 2023, față de aproximativ 5 milioane în 2022.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">În 2022, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), peste 324.000 de români au călătorit în Turcia doar prin intermediul agențiilor de turism. Turcia se află pe locul doi în topul destinațiilor preferate de turiștii români, după Grecia.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit raportului WTM, popularitatea Turciei va continua și anul viitor, făcând din aceasta cea de-a doua cea mai valoroasă țară din regiune.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țările din Europa par să-și fi revenit la nivelul de turism de dinainte de pandemie, însă lucrurile nu stau la fel de bine pentru destinațiile din Asia, potrivit raportului WTM realizat în colaborare cu&nbsp; Tourism Economics, care a fost prezentat luna aceasta la Londra.&nbsp;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/polul-turismului-european-se-muta-din-vest-in-est-ce-tara-care-ar-putea-depasi-franta-ca-numar-de-vizitatori/">Polul turismului european se mută din Vest în Est: ce țară care ar putea depăși Franța ca număr de vizitatori?</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/polul-turismului-european-se-muta-din-vest-in-est-ce-tara-care-ar-putea-depasi-franta-ca-numar-de-vizitatori/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>45% din muzeele din România, la un pas de dispariţie, dacă Guvernul va aproba această ordonanţă</title>
		<link>https://turismistoric.ro/45-din-muzeele-din-romania-la-un-pas-de-disparitie-daca-guvernul-va-aproba-aceasta-ordonanta/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/45-din-muzeele-din-romania-la-un-pas-de-disparitie-daca-guvernul-va-aproba-aceasta-ordonanta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maria Stefan]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 28 Aug 2023 10:07:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[patrimoniu]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[muzee]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=35136</guid>

					<description><![CDATA[<p>Circa 45% din muzeele din România &#8222;vor dispărea pur şi simplu&#8221;, spune managerul Muzeului Naţional al Țăranului Român, Virgil Ştefan Niţulescu, dacă proiectul de ordonanță privind reducerea deficitului bugetar ar intra în vigoare. „Există un proiect de ordonanţă a Guvernului, care urmăreşte distrugerea muzeelor României. Dacă această ordonanţă de urgenţă va intra în vigoare, 45% din [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/45-din-muzeele-din-romania-la-un-pas-de-disparitie-daca-guvernul-va-aproba-aceasta-ordonanta/">45% din muzeele din România, la un pas de dispariţie, dacă Guvernul va aproba această ordonanţă</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Circa 45% din muzeele din România &#8222;vor dispărea pur şi simplu&#8221;, spune managerul Muzeului Naţional al Țăranului Român, Virgil Ştefan Niţulescu, dacă proiectul de ordonanță privind reducerea deficitului bugetar ar intra în vigoare.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">„Există un proiect de ordonanţă a Guvernului, care urmăreşte distrugerea <a href="https://turismistoric.ro/?s=muzee" title="muzee">muzee</a>lor României. Dacă această ordonanţă de urgenţă va intra în vigoare, 45% din muzeele României vor dispărea pur şi simplu. Va fi un atentat la cultura naţională şi la identitatea culturală a României.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aceasta este o poziţie pe care eu am inserat-o într-un apel adresat Guvernului României în numele a cinci organizaţii neguvernamentale care se ocupă de protejarea patrimoniului cultural naţional al României şi suntem hotărâţi să mergem împotriva Guvernului până la capăt. Deci nu vom accepta niciun fel de decizie care va afecta cultura română. Nu vreau ca Guvernul României să reducă deficitul bugetar pe seama noastră”,&nbsp;spune managerul Muzeului Naţional al Țăranului Român, Virgil Ştefan Niţulescu, citat de&nbsp;<a href="https://flux24.ro/45din-muzeele-din-romania-vor-disparea-gratie-guvernului/" target="_blank" rel="noreferrer noopener">flux24.ro</a></p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest context,&nbsp;mai multe organizaţii profesionale şi ale societăţii civile active în domeniul protejării patrimoniului cultural solicită Guvernului, printr-un apel, renunţarea la măsurile de ”amputare” a sistemului instituţional al culturii şi la descentralizarea Direcţiilor Judeţene pentru Cultură.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Luând act de informaţiile comunicate în mass-media referitoare la intenţia Guvernului de a introduce în pachetul de măsuri fiscal-bugetare anunţate, menite să reducă deficitul bugetar, o serie de măsuri cu impact negativ grav asupra sistemului instituţional din domeniul culturii şi al protejării patrimoniului cultural, între care desfiinţarea sau comasarea de instituţii – biblioteci publice, teatre, muzee, centre şi aşezăminte culturale – şi descentralizarea Direcţiilor Judeţene pentru Cultură, comunicăm dezacordul nostru ferm faţă de aceste propuneri şi solicităm abandonarea lor. Ne manifestăm în acelaşi timp deschiderea şi disponibilitatea de a contribui, alături de instituţiile statului, la înţelegerea corectă a situaţiei actuale a sectorului şi la identificarea de soluţii pozitive şi aplicabile”, se arată în apelul transmis joi de Agerpres.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit sursei citate, orice măsuri se vor propune, ele vor trebui să rezulte dintr-o analiză serioasă, care să identifice problemele, să formuleze soluţii şi să le analizeze impactul potenţial.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Apelul este semnat de 31 de organizaţii profesionale şi ale societăţii civile active în domeniul protejării patrimoniului cultural</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/45-din-muzeele-din-romania-la-un-pas-de-disparitie-daca-guvernul-va-aproba-aceasta-ordonanta/">45% din muzeele din România, la un pas de dispariţie, dacă Guvernul va aproba această ordonanţă</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/45-din-muzeele-din-romania-la-un-pas-de-disparitie-daca-guvernul-va-aproba-aceasta-ordonanta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Locuri din Transilvania, pentru un concediu odihnitor</title>
		<link>https://turismistoric.ro/locuri-din-transilvania-pentru-un-concediu-odihnitor/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/locuri-din-transilvania-pentru-un-concediu-odihnitor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maria Stefan]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Aug 2023 09:46:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[din România]]></category>
		<category><![CDATA[noutăți]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[transilvania]]></category>
		<guid isPermaLink="false"></guid>

					<description><![CDATA[<p>Transilvania este o regiune care a atras turiști străini tocmai datorită peisajelor sale încântătoare, istoriei foarte bogată și amestecului captivant de culturi. Iar în ultimii ani au început să fie și din ce în ce mai mulți români care redescoperă farmecul de a face o vacanță la sat, cât mai aproape de natură. Multe localități [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/locuri-din-transilvania-pentru-un-concediu-odihnitor/">Locuri din Transilvania, pentru un concediu odihnitor</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading" id="2"><strong><a href="https://turismistoric.ro/?s=Transilvania+" title="Transilvania ">Transilvania </a>este o regiune care a atras turiști străini tocmai datorită peisajelor sale încântătoare, istoriei foarte bogată și amestecului captivant de culturi. Iar în ultimii ani au început să fie și din ce în ce mai mulți români care redescoperă farmecul de a face o vacanță la sat, cât mai aproape de natură.</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Multe localități mici din Transilvania sunt adevărate oaze de normalitate și ceea ce turismul ar trebui să fie în comparație cu ce se petrece pe litoral, dar și în alte destinații din străinătate îndelung marketate. Mulți străini le compară cu Elveția, Franța sau Italia, dar greșesc&#8230; uneori pot fi chiar mai bune!</p>



<h2 class="wp-block-heading">Satul <strong>Peștera</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Aflat la 10 minute de condus de Bran și la 1000 de metri altitudine, satul Peștera a mai fost denumit și „Raiul dintre munți” sau „satul tablou”, pentru peisajele superbe pe care le oferă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Calea spre acest paradis se face de pe drumul ce leagă localitățile Bran și Moieciu.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/16/Gyovren_Autumn_Landscape.jpg" alt="362936239_3544638682523652_4297736375569019402_n.jpg"/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Satul Peştera se află la aproximativ 1200 metri altitudine şi este poziţionat într-o vale de vis, la poalele Munților Piatra Craiului, spre vestul Munților Bucegi. Oriunde îți vei întoarce privirea, te vei bucura de priveliști ireal de superbe.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aici vă puteți caza și apoi sunt diverse locații de vizitat: Peștera Liliecilor, satul Măgura sau trasee cu bicicleta spre Dâmbovicioara, Prăpăstiile Zărneștilor sau chiar spre Cabana Curmătura.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Camera dublă pe noapte costă la Akasha Resort 750 lei pe noapte.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Veseud</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Veseud este o mică localitate săsească, amplasată pe Podişul Hârtibaciului, despre care, cel mai probabil, n-ai auzit. Pe vremuri, acest loc era unul prosper, datorită sașilor care locuiau aici, dar după Revoluție localnicii au ajuns să trăiască la limita sărăciei, ocupându-se în mare parte de agricultură şi creşterea animalelor.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://cf.bstatic.com/xdata/images/hotel/max1024x768/273257398.jpg?k=eb603e8512be7cf1badcfda935253356f6436a9d6cd5831d118cb3e5108e17d6&amp;o=&amp;hp=1" alt="13263756_493661384166476_7451971059408154507_n.jpg"/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Cazarea se poate face la Veseud 11, iar de aici puteți vizita Agnita, Biertan, Mediaș, chiar și Sibiul, aflat la o oră de condus.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cazarea costă 350 lei pe noapte.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Bunești</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Comuna Buneşti este aşezată în sud-estul Transilvaniei, în podişul Târnavelor la o altitudine de 496 m, la poalele culmilor de cumpănă între două bazine hidrografice: bazinul Oltului și bazinul Târnavei Mari. Este cea mai nordică comună a judeţului Braşov, la graniţa cu judeţul Mureş, fiind străbătută de drumul european E 60, care uneşte cele două centre de judeţ, respectiv Braşov şi Târgu Mureş.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://static.readytotrip.com/upload/information_system_24/1/2/9/item_1293240/information_items_1293240.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Priveliștea pe care o oferă, ambianța și ospitalitatea gazdelor îți oferă imediat sentimentul de relaxare. În spatele curții generoase, există și un iaz-piscină, cu apă curățată, în care te poți scălda. Cei de la Bike Check Inn organizează și pop-up brunches pentru turiștii care explorează zona pe biciclete și doresc să facă un popas în sălbăticie pentru a lua masa.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Camera dublă costă pe noapte 350 lei, cu mic dejun inclus.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Viscri</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Viscri nu mai are nevoie de nicio prezentare, aici fiind una dintre reședințele Regelui Charles.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Viscri mai dăinuie, bine conservată, o cetate țărănească săsească, ce cuprinde între zidurile sale una dintre puținele biserici-sală romanice ale secolului al XIII-lea.&nbsp;</p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="728" height="410" src="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2014/03/viscri.jpg" alt="" class="wp-image-7076" srcset="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2014/03/viscri.jpg 728w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2014/03/viscri-350x197.jpg 350w" sizes="(max-width: 728px) 100vw, 728px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Un alt obiectiv ce trebuie vizitat este biserica fortificată din Viscri. Vorbim despre este un lăcaș de cult al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, situat în centrul localității Viscri din județul Brașov. A fost construită de comunitatea germană, sașii transilvăneni, într-un moment în care zona aparținea Regatul Ungariei (1000-1301). Inițial romano-catolică, biserica fortificată a devenit luterană după Reforma protestantă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Biserica evanghelică fortificată din Viscri, comuna Bunești, a fost construită în secolul XIII pe baza unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate format din biserică, incinta fortificată, cu drum de apărare, două turnuri, două bastioane, turn de poartă este monument istoric</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aici cazarea costă 650 lei pe noapte, pentru două persoane, cu mic dejun inclus</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Criț</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Acest sat este tot aproape de Bunești, la circa șase minute cu mașina. Aici, amatorii de drumeții se vor simți în rai. Sunt circa 80 de kilometri de trasee de bicicleta care leagă satele din zonă. Poate fi vizitat vulcanul Racoș, unde a fost filmat și serialul „Django”, și lac de carieră, Lacul de Smarald.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nici din acest sat nu lipsește biserica fortificată. Cazarea este ușor mai scumpă aici (700 de lei camera dublă), fiind o pensiune amenajată într-o casă monument.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://www.m.crit.ro/19Cr_IMG/fronton-mare/1.jpg" alt=""/></figure>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Meșendorf</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Ca multe alte sate din zonă, Meșendorf a rămas tăcut până în urmă cu câțiva ani când a început să renască, în mare parte datorită brânzeturilor care au început să-i poarte numele prin diverse locații din orașe mai turistice.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.stiridecluj.ro/files/images/220/d8030f77e25af4babb27dcab592b1521.jpg" alt="306932624_420026856921185_3387790335642982724_n.jpg"/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Acum, lumea vine la Meșendorf nu doar pentru a vizita biserica fortificată, dar și pentru Meșendorf 65, punct gastronomic local, pentru a lua masa într-o șură și pentru a încerca brânzeturile artizanale alpine maturate, preparate de doi foști corporatiști, Oana și Adrian Udrea, care au dat Bucureștiul pe viața la sat &#8211; primele roți de brânză au fost produse spre sfârșitul lui 2018.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cazarea costă aici 485 lei, pentru două persoane, cu mic dejun inclus.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Cloașterf</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Cloașterf este un alt sat din Haferland, dar de această dată din comuna Saschiz, județul Mureș. Ca toate satele de până acum și aici poate fi vizitată o biserică fortificată, construită între 1521 şi 1524.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.stiridecluj.ro/files/images/220/2cb22829fdc82f7b865aad3e0c3dad82.jpg" alt="284845923_5201665846580252_7011477396588584661_n.jpg"/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Atât biserica, cât şi zidul poligonal de incintă cu turnuri de apărare la fiecare dintre cele patru colţuri s-a păstrat în stare destul de bună până astăzi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Camera dublă / noapte: 380 lei</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Cobor</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Satul Cobor este locul ideal pentru o vacanță cu familia, mai ales pentru cei care-și doresc să descopere animalele și viața la fermă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Asta pentru că aici găsești Ferma de biodiversitate Cobor, un loc unde poți gusta legumele din grădină ecologică, poți admiră caii găzduiți în grajdurile de aici, dar și câinii ciobănești românești carpatini care fac parte dintr-un program de creștere și sunt oferiți gratuit proprietarilor de ovine din zona Munților Făgăraș pentru păstrarea efectivelor de animale, prevenind astfel pierderile cauzate de carnivorele mari.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://cobor-farm.ro/wp-content/uploads/2018/01/Ferma-002-1024x684.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Camera dublă / noapte: 460 lei &#8211; cu mic dejun inclus.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/locuri-din-transilvania-pentru-un-concediu-odihnitor/">Locuri din Transilvania, pentru un concediu odihnitor</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/locuri-din-transilvania-pentru-un-concediu-odihnitor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>De ce impun destinațiile populare tot mai multe restricții pentru turiști</title>
		<link>https://turismistoric.ro/de-ce-impun-destinatiile-populare-tot-mai-multe-restrictii-pentru-turisti/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/de-ce-impun-destinatiile-populare-tot-mai-multe-restrictii-pentru-turisti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Delgado]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Aug 2023 12:49:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[de pe glob]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=34881</guid>

					<description><![CDATA[<p>Presa internațională semnalează o problemă acută întâlnită la nivelul turismului european care pleacă de la penuria de locuințe, trafic, zgomot, poluare și gunoi &#8211; efecte ale turismului de masă, supraturismul. Multe destinații populare din Europa își schimbă campaniile de turism de genul&#160;„Veniți la noi”&#160;cu strategii anti-turism precum:&#160;„Mai bine nu veniți”, dar și cu o serie [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/de-ce-impun-destinatiile-populare-tot-mai-multe-restrictii-pentru-turisti/">De ce impun destinațiile populare tot mai multe restricții pentru turiști</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Presa internațională semnalează o problemă acută întâlnită la nivelul turismului european care pleacă de la penuria de locuințe, trafic, zgomot, poluare și gunoi &#8211; efecte ale turismului de masă, supraturismul.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Multe destinații populare din Europa își schimbă campaniile de turism de genul&nbsp;<em>„Veniți la noi”</em>&nbsp;cu strategii anti-turism precum:&nbsp;<em>„Mai bine nu veniți”</em>, dar și cu o serie de măsuri severe menite să-i descurajeze pe turiști.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Depășite de problemele pe care le provoacă turismul excesiv,&nbsp;multe dintre cele mai emblematice destinații au devenit de netrăit pentru localnici din cauza supraaglomerării și nesiguranței.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.worldatlas.com/r/w960-q80/upload/1a/ea/bb/shutterstock-573537337.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">„<em>Frumusețea, liniștea și simplitatea multora dintre cele mai bucolice și căutate destinații din Europa nu pot supraviețui milioanelor de sosiri anuale”</em>, semnalează&nbsp;<a href="https://www.forbes.com/?sh=243541092254" target="_blank" rel="noopener">cei de la „Forbes”</a>&nbsp;care fac o analiză a celor mai populare destinații turistice dezvăluite de experți ca fiind anti-turiști.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>„Supra-turismul este atât de acut, încât destinațiile populare fac ceva de neconceput, încercând activ să descurajeze sau să blocheze venirile turiștilor”</em>, atrage atenția și publicația „The Guardian” despre cum turismul de masă transformă locurile instagramabile&nbsp;<em>„în opusul a ceea ce au fost cândva”</em>.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://sb.ecobnb.net/app/uploads/sites/3/2021/04/overtourism-beach.jpg" alt=""/></figure>



<h2 class="wp-block-heading">Gâsca de aur transformată în „rățușca cea urâtă”</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Recent s-a semnalat faptul că se așteaptă mai mult de două ore la coadă pentru Acropole, iar&nbsp;în Veneția turiștii&nbsp;se blochează pe podurile de peste canale chiar și în timpul săptămânii din cauza aglomerării din jurul Pieței San Marco. Ca să intri în muzee celebre, este nevoie să faci rezervări cu mai multe luni în avans. Chiar și așa este aproape imposibil să te bucuri de operele de artă din cauza puhoiului de turiști.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Copleșită de numărul imens de vizitatori, Veneția, spre exemplu a introdus o&nbsp;taxă de intrare variind între 3 și 10 euro, iar&nbsp;Grecia a implementat un sistem de intervale de timp&nbsp;pentru vizitatorii de la Acropole. Alte țări au introdus amenzi drastice împotriva turiștilor, precum Portugalia &#8211; unde amenda pentru muzica dată tare pe plajă poate ajunge la 36.000 de euro, sau Italia care-i „arde la buzunare” pe turiștii care merg prin unele zone în șlapi sau sandale cu 2.500 de euro. Și în Croația te poți trezi la închisoare pentru că ai dormit în public, te-ai urcat pe monumente ori te-ai îmbătat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În contextul în care&nbsp;<em>„minunile naturale sau făcute de om și chiar bisericile au fost monetizate”</em>, a devenit un calvar pentru turiști să fie prinși în coșmarul cozilor doar pentru a ajunge pe poteci, pentru a cumpăra o băutură, pentru a intra într-un restaurant sau pentru a se îmbarca într-un tren, avion sau autobuz.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deși problema nu a ajuns pe agenda Uniunii Europene, modul de gestionare a supraaglomerării turistice în unele zone a iscat vii controverse. Numărul imens de turiști – cândva gâsca de aur pentru aceste&nbsp;<em>„zone fierbinți”</em>&nbsp;– reprezintă tocmai cauza reacțiilor actuale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Organizația Mondială a Turismului a prezis că până la sfârșitul acestui deceniu, fluxul de turiști internaționali va depăși două miliarde.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.worldatlas.com/r/w960-q80/upload/19/be/76/shutterstock-382422226.jpg" alt=""/></figure>



<h2 class="wp-block-heading">Horror pentru localnicii neimplicați în turism</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Supraturismul determină tot felul de probleme atât pentru cei care lucrează această industrie, dar mai ales pentru cei care nu au legătură cu turismul. Pentru cei care nu lucrează în turism aglomerația, mizeria, prețurile excesive la toate produsele și serviciile, de asemenea creșterea prețurilor mult peste limita posibilităților și scăderea accesibilității la imobiliare peste măsură, plus accesul tot mai greu la chirii decente. Nici pentru cei care lucrează în industrie nu e prea bine, chiar dacă la început câștigă ceva mai bine. Mai mult chiar mulți proprietari preferă să închirieze în regim Airbnb, decât în regim normal. </p>



<h2 class="wp-block-heading">Ce se poate schimba?</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Problema semnalată de către cei de la Forbes nu este o noutate, dar continuă să fie de actualitate. A fost pusă pe tapet și înainte de pandemie. Criza sanitară mondială a pus o pauză binemerită în turismul internațional, de care ar fi trebuit să profite toți cei afectați / implicați, pentru a găsi un remediu. Problema ignorată însă nu a dispărut de la sine, ci dimpotrivă s-a acutizat. Mai ales după pandemie când apetitul turiștilor a crescut și mai mult.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://live.staticflickr.com/4101/4781033828_2e423c7965_b.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Deja au început să se resimtă efectele, cauzate atât de supra-turism cât și de contextul la nivel mondial: pandemie, războiul din Ucraina, criza energetică etc&#8230; Creșterea prețurilor care se află într-un trend ascendent, i-a determinat pe mulți dintre turiști să-și regândească vacanțele și să aleagă destinații mult mai ieftine, pe care nu le luaseră în calcul până acum. Astfel se explică, spre exemplu, apetitul românilor, din timpul și de după pandemie, pentru&nbsp;stațiunile balneare&nbsp;și zonele montane „ascunse”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe de altă parte reglementările pe care le-am tot întâlnit anul acesta si anul trecut: taxele de la Veneția, restricțiile din Cinque Terre, programul de la Acropole si altele vor deveni tot mai numeroase &#8211; de cele mai multe ori sub forma de reglementări stricte care să limiteze distrugerile provocate de hoardele de turisti (intre care multi nici macar nu se bucură de ceea ce primesc în aceste destinatii). Un exemplu concludent este cel din Delta Dunării unde intre distractii se numără plimbari cu barcile de mare viteză pe canale &#8211; o distractie iresponsabilă și nocivă pe termen mediu si lung.</p>



<p class="wp-block-paragraph">E adevarat că au apărut tot felul de măsuri, unele chiar foarte dure împotriva turismului mai ales in locurile supra-aglomerate, totusi nici ele nu pot fi o solutie pe termen lung</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/de-ce-impun-destinatiile-populare-tot-mai-multe-restrictii-pentru-turisti/">De ce impun destinațiile populare tot mai multe restricții pentru turiști</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/de-ce-impun-destinatiile-populare-tot-mai-multe-restrictii-pentru-turisti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce are fi bine să evitați să folosiți în camera de hotel</title>
		<link>https://turismistoric.ro/ce-are-fi-bine-sa-evitati-sa-folositi-in-camera-de-hotel/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/ce-are-fi-bine-sa-evitati-sa-folositi-in-camera-de-hotel/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maria Stefan]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 11 Dec 2022 11:26:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Curiozități istorice]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[hoteluri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=30722</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pregătirea valizei este de fiecare dată un rebus, iar lipsa de spaţiu este, de obicei, una dintre cele mai frecvente probleme. Alegerea hainelor şi a accesoriilor pe care hotărâm să le purtăm nu este o sarcină tocmai uşoară, mai ales în aceste timpuri în care companiile aeriene aplică limite de greutate şi spaţiu din ce [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/ce-are-fi-bine-sa-evitati-sa-folositi-in-camera-de-hotel/">Ce are fi bine să evitați să folosiți în camera de hotel</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Pregătirea valizei este de fiecare dată un rebus, iar lipsa de spaţiu este, de obicei, una dintre cele mai frecvente probleme. Alegerea hainelor şi a accesoriilor pe care hotărâm să le purtăm nu este o sarcină tocmai uşoară, mai ales în aceste timpuri în care companiile aeriene aplică limite de greutate şi spaţiu din ce în ce mai drastice.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Facilităţile şi serviciile oferite de multe hoteluri au contribuit în mod clar la reducerea cantităţii de produse necesare pentru <a href="https://turismistoric.ro/ghid-musulman-de-igiena-de-ce-arabii-nu-folosesc-hartia-igienica/" title="igiena ">igiena </a>personală în timpul călătoriilor. Acesta este şi cazul uscătorului de păr, unul dintre aparatele cele mai utilizate de persoane într-o călătorie, chiar şi într-un hotel. Cu toate acestea, un studiu &#8211; comisionat de ABC News unei echipe de microbiologi &#8211; a stabilit că acesta este una dintre principalele ustensile pe care oaspeţii ar trebui să le evite.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><a href="https://abcnews.go.com/" title="ABC News" target="_blank" rel="noopener">ABC News</a> a efectuat un experiment pentru a vedea dacă mai mulţi bani înseamnă mai puţini germeni. Au fost verificate nouă hoteluri din zona Los Angeles (SUA) ale căror preţuri au variat între 98 şi 500 dolari; trei la preţ mic, trei la preţ mediu şi trei de lux. Concluziile au fost devastatoare: uscătoarele de păr, urmate de pături, comutatoare şi telecomenzi, îşi dau mâna în ceea ce priveşte germenii. Motivul? Numărul mare de persoane care trec prin aceste camere de hotel determină acumularea unor cantităţi imense de bacterii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De fapt, uscătorul de păr este un obiect care nu este dezinfectat frecvent de către personalul de întreţinere, deşi părul conţine microbi care pot fi transmişi cu uşurinţă şi nu se cunoaşte dacă clienţii precedenţi s-au spălat pe mâini înainte să-l utilizeze.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Chuck Gerba, unul dintre microbiologii care au participat la cercetare, a spus cu ironie că efectiv nu înţelege ce fac anumiţi clienţi cu uscătoarele de păr, văzând că unele dintre ele ating astfel de niveluri de germeni.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Între timp, sfatul este clar: data viitoare când staţi într-un hotel, lăsaţi părul să se usuce în aer liber sau aduceţi-vă de acasă şerveţele dezinfectante pentru a curăţa uscătorul de păr din hotel. Facem ce facem şi tot mai adăugăm ceva în bagaj!</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/ce-are-fi-bine-sa-evitati-sa-folositi-in-camera-de-hotel/">Ce are fi bine să evitați să folosiți în camera de hotel</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/ce-are-fi-bine-sa-evitati-sa-folositi-in-camera-de-hotel/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Demolarea! Ce câștigăm si ce pierdem prin demolare &#8211; o discuție între nou, modern si istoric</title>
		<link>https://turismistoric.ro/demolarea-ce-castigam-si-ce-pierdem-prin-demolare-o-discutie-intre-nou-modern-si-istoric/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/demolarea-ce-castigam-si-ce-pierdem-prin-demolare-o-discutie-intre-nou-modern-si-istoric/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Delgado]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 03 Nov 2022 12:13:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Destinatii pierdute]]></category>
		<category><![CDATA[din România]]></category>
		<category><![CDATA[în ruină]]></category>
		<category><![CDATA[Legislatie]]></category>
		<category><![CDATA[noutăți]]></category>
		<category><![CDATA[paradisuri uitate]]></category>
		<category><![CDATA[patrimoniu]]></category>
		<category><![CDATA[Bucureşti]]></category>
		<category><![CDATA[dorothee hasnas]]></category>
		<category><![CDATA[interviu]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=30252</guid>

					<description><![CDATA[<p>Una dintre discuțiile cele mai importante cu privire la patrimoniu este &#8230; modernizarea. Uneori această activitate impune o anulare a ceea ce a fost, în cazul patrimoniului sau a imobilelor, demolarea. Acest subiect este unul dintre cele mai sensibile când vine vorba de patrimoniu și prezervarea lui. De aceea am ales să ne răspundă la [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/demolarea-ce-castigam-si-ce-pierdem-prin-demolare-o-discutie-intre-nou-modern-si-istoric/">Demolarea! Ce câștigăm si ce pierdem prin demolare &#8211; o discuție între nou, modern si istoric</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h3 class="wp-block-heading">Una dintre discuțiile cele mai importante cu privire la patrimoniu este &#8230; modernizarea. Uneori această activitate impune o anulare a ceea ce a fost, în cazul patrimoniului sau a imobilelor, demolarea. </h3>



<p class="wp-block-paragraph">Acest subiect este unul dintre cele mai sensibile când vine vorba de patrimoniu și prezervarea lui. De aceea am ales să ne răspundă la câteva întrebări unul dintre membrii importanți ai proiectului&nbsp;<a href="https://112patrimoniu.ro/" target="_blank" rel="noopener">112patrimoniu</a>, arh. Dorothee Hasnaș. Grupul de lucru <strong><a href="https://112patrimoniu.ro/" title="112 patrimoniu" target="_blank" rel="noopener">112 patrimoniu</a></strong> încearcă de mai bine de doi ani să aducă în actualitate problemele legate de patrimoniu, de arii istorice protejate, dar și de o modernizare smart.   </p>



<ul class="wp-block-list">
<li><strong><em>Sunt multe discuții azi cu privire la demolari? Ne puteți explica în ce context se poate demola o clădire de patrimoniu?</em></strong></li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph">Din păcate nu sunt destule discuții privind <em>demolarea</em>. A ajuns sa fie considerată un rău necesar, pentru ca multe imobile din zone istorice au rămas în paragină ani de zile, obisnuind trecătorii cu o imagine decrepită și tristă. Atunci devine preferabil noul, oricat de impersonal si nepotrivit în context.</p>



<p class="wp-block-paragraph">S-a spus mereu ca momentul 1989 a oprit buldozerele lui Ceaușescu înainte ca acestea sa ajungă să radă complet orașul vechi. Însă în locul unui dictator nebun avem acum o mulțime de proprietari care cred în dreptul fiecăruia de a face cu imobilul sau<em> orice îl taie capul</em>. De fapt aceasta reprezinta o proasta intelegere a noțiunii de oraș. Dacă vrem sa traim mulți laolaltă și să ne bucurăm de ce avem împreună, e nevoie sa ne ținem de anumite reguli.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="512" src="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/11/IMG_20211025_115625-1024x512.jpg" alt="" class="wp-image-30259" srcset="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/11/IMG_20211025_115625-980x490.jpg 980w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/11/IMG_20211025_115625-480x240.jpg 480w" sizes="(min-width: 0px) and (max-width: 480px) 480px, (min-width: 481px) and (max-width: 980px) 980px, (min-width: 981px) 1024px, 100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">Dorothee Hasnas prezentând zona istorică de lângă Mănăstirea Antim Ivireanu din Bucuresti</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Într-un oraș suntem toți la un loc, nu singuri pe câmp. Orașul este un organism extrem de eficient, atunci când e bine administrat. Pentru a avea o bună funcționare, însă și o imagine coerentă, exista aici regulamente de urbanism, PUD-uri si PUZ-uri care reglementează situația imobilelor și <em>ce ai voie sa faci pe lotul tau &#8211; </em>pentru ca nu poți construi orium &#8211; de exemplu până la marginea terenului sau oricât de înalt sau pune o fabrica în mijlocul unei parcelări de case, din motive obiective: densitate, umbra, buna funcționare a vecinătății etc.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În altă ordine de idei patrimoniul construit nu este regenerabil. El a crescut în timp, cu imobile construite după un anumit tipic propriu perioadei în care au apărut, ridicate cu materiale și tehnici specifice momentului. Imaginați-vă cartierele vechi ale Parisului sau Florenței cu toate imobilele înlocuite cu dezvoltări imobiliare P+ 3 sau mai mult. 60% din suprafața construită a orașului nostru este substanța istorică, însă cifra scade pe zi ce trece, fie prin demolari directe, fie prin nesocotirea autorizației de construcție &#8211; a devenit o modă sa fie îndepărtată complet casa pentru care s-a dat aviz de restaurare, recompartimentare și extindere, în cel mai bun caz se păstrează fațada de la stradă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ca să răspund și pe scurt demolarea unui monument de patrimoniu se face cu&nbsp; aprobarea Direcției de Cultură județene sau a Municipiului București și în prealabil prin declasare de o curte de instanța, cum a fost casa Miclescu.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/36/Casa_Miclescu_1.jpg" alt=""/></figure>



<ul class="wp-block-list">
<li><strong>Ce înseamnă o demolare? Ce se pierde/ schimbă prin demolare?</strong></li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph">Cu ocazia cercetărilor legate de activitatea platformei <strong><a href="https://112patrimoniu.ro/" title="112patrimoniu.ro" target="_blank" rel="noopener">112patrimoniu.ro</a></strong>, am constatat ca în capitală se demolează &#8211; legal &#8211; foarte multe case istorice. Odată cu ele se pierd însă elemente valoroase, care ar putea fi refolosite sau integrate in alte construcții. De la materialele prime de construcție de tipul caramizilor, la&nbsp; tâmplărie, mobilier, detalii de fațadă, garduri &#8211; toate acestea pot fi reimplementare prin intermediul platformei noastre.<br><strong><a href="https://112recuperare.ro/" title="Platforma 112recuperare" target="_blank" rel="noopener">Platforma 112recuperare</a>,</strong> este gândită să intermedieze și faciliteze reutilizarea materialelor de construcții și probabil cea mai așteptată de societatea civilă și extrem de rapid mediatizată, ca oportunitate de salvarea de resurse și refolosire inovativă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe platforma de recuperare se pot&nbsp; #oferi, anuntand desfaceri de case sau #cauta obiecte si elemente. OAR București nu percepe comisioane, ci înlesnește colaborarea dintre cele doua parti. În niciun caz nu preluăm detalii scoase de pe șantiere fără autorizațiile necesare.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Refolosind elemente din construcții care se desfac:</strong></h2>



<ul class="wp-block-list">
<li>se reduce cantitatea de deșeuri!</li>



<li>se salvează detalii valoroase, ce nu pot fi reproduse cu tehnicile și mesterii de azi</li>



<li>detaliile salvate care vor deveni parte din alte imobile ridica valoarea acestora.</li>
</ul>



<ul class="wp-block-list">
<li>Stau clădirile <em>vechi</em> de patrimoniu în calea modernizării? De multe ori auzim aceasta replica din parte unor dezvoltatori imobiliari, politicieni sau si chiar din partea unor arhitecti, ne puteți da o perspectiva?</li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph">Numai dacă definim modernizarea ca pe schimbarea totală a ceea ce este în prezent. Clădirile de patrimoniu pot fi modernizate cu intervenții corecte: nu locuim la fel ca la 1890 într-un palat, de ce am face altfel cu imobile istorice? Valoarea unei pardoseli sau a unor detalii ce nu se mai pot reproduce azi este mult peste ce se implementează standard in case.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De multe ori, imobilele nou construite din București sunt de o calitate slabă sau foarte slabă și fără o valoare arhitecturală care să se aproprie măcar de cea precedentă.</p>



<ul class="wp-block-list">
<li><strong>Exista multe zone din <a href="https://turismistoric.ro/?s=Bucure%C8%99ti+" title="București ">București </a>și în România în general unde nu se demolează în zone istorice (mai exact clădiri care nu sunt incluse pe lista monumentelor istorice), dar care se află în apropierea acestora, iar distrugerea lor face ca acel perimetru să se modifice. Puteți explica fenomenul?<br></strong></li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph">Imaginați-vă că vă mutați într-un cartier cu fler istoric &#8211; de exemplu Cotroceni &#8211; pentru ca are spații aerisite, mult verde, case cu garduri joase și transparente, umbra vară și terase în grădini. Pe rând, toate aceste case sunt înlocuite de <em>dezvoltări imobiliare rentabile</em> gen P+4, până în trotuar, arborii tăiați si detaliile dispar și zona devine din ce in ce mai impersonală, înghesuită și lipsită tocmai de atmosfera pentru care ați ales-o de fapt.&nbsp;</p>



<figure class="wp-block-image aligncenter size-large"><img decoding="async" src="https://tb.ziareromania.ro/visarion-8/d416b564b8fc02362e/535/0/1/85/visarion-8.jpg" alt=""/><figcaption class="wp-element-caption">Casa din strada Visarion 8 inainte de 2008</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2021/01/ad83f564bb12000a18.jpg" alt="strada visarion 8" class="wp-image-22560" srcset="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2021/01/ad83f564bb12000a18.jpg 1024w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2021/01/ad83f564bb12000a18-650x488.jpg 650w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2021/01/ad83f564bb12000a18-768x576.jpg 768w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2021/01/ad83f564bb12000a18-510x382.jpg 510w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption">Cazul de demolare abuziva din strada Visarion 8. Demolarea a inceput in 2008 si s-a finalizat in 2019</figcaption></figure>



<ul class="wp-block-list">
<li><strong>Cum ajuta platforma 112 în situația în care apar abuzuri legate de demolarea unor clădiri istorice și/sau de patrimoniu?</strong></li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph">Informând despre legi și normative, despre zone construite protejate și principii de mentenanta și renovare, raspunzand întrebărilor trimise pe platforma, pe de o parte. Cu ajutorul sesizărilor, pe de alta parte, monitorizand activități ilegale si care distrug patrimoniu, trimitand mai departe către autoritățile competente aceste sesizări și educand asupra modului de intervenție în caz de necesitate.&nbsp;</p>



<ul class="wp-block-list">
<li><strong>Ce se întampla după ce cineva reclama o ilegalitate/ un abuz asupra patrimoniului? Până unde puteți merge? Cum reactionez in cazul unei urgente?</strong></li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph">Sesizarea se trimite mai departe către autoritatea competentă &#8211; în funcție de caz: Departamentele de specialitate din administrația locală (Inspectoratul de Stat în Construcții, Direcția pentru Cultură a Municipiului București, Primăria Municipiului București, Poliția Locală). Ideal ar fi, mai ales în cazul unei urgențe, sa contactați telefonic poliția locală, de ex. 021 9941 pt sectorul 2, pentru a putea interveni înainte să fie prea târziu. Nu va lăsați intimidați de argumentul “nu e monument, nu putem interveni” &#8211; de obicei, un imobil cu vechime istorică se afla ori în zona protejata, ori în aria de protectie a unui monument istoric. Însă adesea poliția nu știe acest lucru, ei nu sunt specializati pe monumente, ci au de acoperit cazuri variate.</p>



<figure class="wp-block-image aligncenter size-large"><img decoding="async" src="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2021/02/image-2021-02-18-24614360-41-icoanei-2-8.jpg" alt=""/><figcaption class="wp-element-caption">Casele inainte de demolare in zona Scoala Centrala/ Gradina Icoanei</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="512" src="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/11/IMG_20211202_112843-1024x512.jpg" alt="" class="wp-image-30256" srcset="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/11/IMG_20211202_112843-980x490.jpg 980w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/11/IMG_20211202_112843-480x240.jpg 480w" sizes="(min-width: 0px) and (max-width: 480px) 480px, (min-width: 481px) and (max-width: 980px) 980px, (min-width: 981px) 1024px, 100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">Demolare caselor din zona Gradina Icoanei Credit FOTO Ciprian Plaiasu</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="512" src="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/11/IMG_20211202_112857-1024x512.jpg" alt="" class="wp-image-30257" srcset="https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/11/IMG_20211202_112857-980x490.jpg 980w, https://turismistoric.ro/wp-content/uploads/2022/11/IMG_20211202_112857-480x240.jpg 480w" sizes="(min-width: 0px) and (max-width: 480px) 480px, (min-width: 481px) and (max-width: 980px) 980px, (min-width: 981px) 1024px, 100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">Demolare caselor din zona Gradina Icoanei Credit FOTO Ciprian Plaiasu</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Timpul de prelucrare este de 30 de zile. Unele cazuri se încheie cu dosar penal &#8211; și aceste știri sunt preluate de presa. Am găsit o enormă deschidere la media pe diverse canale de media și presa, de menționat numai cateva: B365, Digi Știri, ProTV, Euronews, etc dar și website-uri mai mici. Acestea sunt de gasit pe pagina noastra la PRESA: <a href="https://112patrimoniu.ro/stiri/presa/" target="_blank" rel="noopener">https://112patrimoniu.ro/stiri/presa/</a></p>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel clatforma <a href="https://112patrimoniu.ro/" title="112 Patrimoniu" target="_blank" rel="noopener">112 Patrimoniu</a> are impact în societatea civilă, adresandu-se direct persoanelor interesate să intervină în zone de patrimoniu. Este un proiect care se poate extinde în timp la nivel național.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Standardizarea prin formular de sesizare s-a dovedit utilă atât celor care au sesizat, cat și instituțiilor, care au primit astfel sesizări clare și la obiect, formulate coerent.&nbsp;</p>



<ul class="wp-block-list">
<li><strong>Ce are de castigat un cetățean care va ajuta/ face o reclamatie pe <a href="https://112patrimoniu.ro/" title="112 patrimoniu?" target="_blank" rel="noopener">112 patrimoniu?</a></strong></li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph">Credem ca e timpul sa invatam din nou cate ceva despre curajul civic și răspunderea socială. Cand vezi pe cineva ca taie un arbore umbros fără autorizație sau că își bate cainele, poți desigur alege sa nu intervii. Însă asa ramanem fara patrimoniu, toți punem capul in pamant si nu mai ramane încet-încet nimic din detaliile unui trecut bogat și plin de personalitate. Credem ca numai invatand din nou să ne iubim, apărăm și intretinem orașul, ni-l vom asuma din nou ac pe “locul nostru”, care va deveni astfel din nou orașul nostru, nu al celor cu interese imobiliare pe termen scurt.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/demolarea-ce-castigam-si-ce-pierdem-prin-demolare-o-discutie-intre-nou-modern-si-istoric/">Demolarea! Ce câștigăm si ce pierdem prin demolare &#8211; o discuție între nou, modern si istoric</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/demolarea-ce-castigam-si-ce-pierdem-prin-demolare-o-discutie-intre-nou-modern-si-istoric/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Palatul Bragadiru din București, scos la vânzare. Câți se cere pe monumentul istoric</title>
		<link>https://turismistoric.ro/palatul-bragadiru-din-bucuresti-scos-la-vanzare-cati-bani-se-cer-pe-monumentul-istoric-si-ce-spune-ministrul-culturii/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/palatul-bragadiru-din-bucuresti-scos-la-vanzare-cati-bani-se-cer-pe-monumentul-istoric-si-ce-spune-ministrul-culturii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maria Stefan]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Aug 2022 05:38:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[din România]]></category>
		<category><![CDATA[noutăți]]></category>
		<category><![CDATA[patrimoniu]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[palatul bragadiru]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=29338</guid>

					<description><![CDATA[<p>Palatul Bragadiru, aflat în centrul Bucureștiului, a fost scos la vânzare pentru suma de 26 de milioane de euro, arată un anunț postat pe site-ul&#160;imobiliare.ro. „Palat unicat în centrul Bucureștiului, având 10.000 mp construiți, S+P+3 etaje, amprenta la sol 2.411 mp, teren 16.490, sub construcție 4369 mp, 87 de încăperi, grădina aferentă palatului 12.121 mp, [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/palatul-bragadiru-din-bucuresti-scos-la-vanzare-cati-bani-se-cer-pe-monumentul-istoric-si-ce-spune-ministrul-culturii/">Palatul Bragadiru din București, scos la vânzare. Câți se cere pe monumentul istoric</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading"><strong>Palatul Bragadiru, aflat în centrul Bucureștiului, a fost scos la vânzare pentru suma de 26 de milioane de euro, arată un anunț postat pe site-ul&nbsp;<a href="https://www.imobiliare.ro/vanzare-case-vile/bucuresti/unirii/casa-de-vanzare-82-camere-XV0601PDH" target="_blank" rel="noreferrer noopener">imobiliare.ro</a>.</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">„Palat unicat în centrul Bucureștiului, având 10.000 mp construiți, S+P+3 etaje, amprenta la sol 2.411 mp, teren 16.490, sub construcție 4369 mp, 87 de încăperi, grădina aferentă palatului 12.121 mp, încadrată în zona urbanistică M3. Palatul este renovat așa cum reiese din poze, se vinde separat de grădină sau în totalitate la un preț de 26.000.000 euro sau separat 13.000.000 euro fiecare. Plus 2 % comision firmă”, se arată în anunțul de pe site-ul imobiliare.ro.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit descrierii de pe site-ul propriu, Palatul Bragadiru „este spaţiul tău de poveste în care poţi organiza nunta, botezul, petrecerea de cununie civilă, aniversară sau corporate pentru brandul preferat”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„De mai bine de 100 de ani, în centrul Bucureștiului, există un singur palat privat învăluit în nostalgia petrecerilor aristocratice. Gazdă primitoare pe tot parcursul anului pentru evenimentele importante din viața dumneavoastră, fie nunți, botezuri și alte ocazii însemnate, evenimente culturale sau corporatiste, Complexul Arhitectural Palatul Bragadiru, cu o suprafață de peste 16.000 mp, împletește firele de poveste ale momentelor de hotar cu talentul echipei organizatorice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un loc exclusivist pentru oameni speciali&#8230; Fiecare eveniment are o poveste, fiecare poveste este unică și ar trebui să rămână întipărită în mintea învitaților multă vreme după desfăsurarea ei. Și cum majoritatea poveștilor pe care le ținem minte toată viața se desfășoară într-un palat, locul ales pentru evenimentul dumneavoastră trebuie sa fie unic”, se mai arată pe&nbsp;<a href="https://www.palatulbragadiru.ro/" target="_blank" rel="noreferrer noopener">site-ul Palatului Bragadiru</a>.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://tb.ziareromania.ro/palatul-bragadiru-foto-imobiliare-ro/bd29c567ca9a0356cc/535/0/1/85/palatul-bragadiru-foto-imobiliare-ro.jpg" alt="Palatul Bragadiru FOTO imobiliare.ro"/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://tb.ziareromania.ro/palatul-bragadiru-foto-imobiliare-ro/c7594567ca9a877016/535/0/1/85/palatul-bragadiru-foto-imobiliare-ro.jpg" alt="Palatul Bragadiru FOTO imobiliare.ro"/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://tb.ziareromania.ro/palatul-bragadiru-foto-imobiliare-ro/4c000567ca9b0774ef/535/0/1/85/palatul-bragadiru-foto-imobiliare-ro.jpg" alt="Palatul Bragadiru FOTO imobiliare.ro"/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://tb.ziareromania.ro/palatul-bragadiru-foto-imobiliare-ro/b5091567ca9b82d5ae/535/0/1/85/palatul-bragadiru-foto-imobiliare-ro.jpg" alt="Palatul Bragadiru FOTO imobiliare.ro"/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://tb.ziareromania.ro/palatul-bragadiru-foto-imobiliare-ro/d8339567ca9c085784/535/0/1/85/palatul-bragadiru-foto-imobiliare-ro.jpg" alt="Palatul Bragadiru FOTO imobiliare.ro"/></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Sursa foto: imobiliare.ro</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ce spune ministrul culturii </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Palatul Bragadiru, declarat monument istoric de ministerul Culturii, poate fi tranzacționat, dacă statul român nu își exercită dreptul de preempțiune, adică dreptul de a-l cumpăra cu prioritate înaintea altor persoane. „Normal că se poate (n.red. – scoate la vânzare). Și e bine să existe investitori privați în monumente istorice. Noi trebuie să exercităm sau nu dreptul de preempțiune (n.red. – dreptul de a achiziționa înaintea oricărei alte persoane).&nbsp;Dacă nu, e liber la tranzacționare”, a spus ministrul PSD al Culturii, Lucian Romașcanu pentru Libertatea. El a precizat însă că decizia finală va fi luată ulterior, pentru că ministerul nu a primit deocamdată adresa oficială de la direcția de cultură.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/palatul-bragadiru-din-bucuresti-scos-la-vanzare-cati-bani-se-cer-pe-monumentul-istoric-si-ce-spune-ministrul-culturii/">Palatul Bragadiru din București, scos la vânzare. Câți se cere pe monumentul istoric</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/palatul-bragadiru-din-bucuresti-scos-la-vanzare-cati-bani-se-cer-pe-monumentul-istoric-si-ce-spune-ministrul-culturii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tratamentul umilitor la care a fost supus un turist român în Grecia. „Evitaţi acest loc, altfel&#8230;”</title>
		<link>https://turismistoric.ro/tratamentul-umilitor-la-care-a-fost-supus-un-turist-roman-in-grecia-evitati-acest-loc-altfel/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/tratamentul-umilitor-la-care-a-fost-supus-un-turist-roman-in-grecia-evitati-acest-loc-altfel/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maria Stefan]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 14 Jun 2022 07:37:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[grecia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=28875</guid>

					<description><![CDATA[<p>Un turist român a relatat experienţa neplăcută pe care a trăit-o în Grecia şi le recomandă conaţionalilor să evite un anumit loc de pe litoralul elen, unde oamenii au parte de un tratament penibil. Postarea unui român pe grupul de Facebook Forum Grecia a devenit virală şi a strâns sute de like-uri şi de comentarii. [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/tratamentul-umilitor-la-care-a-fost-supus-un-turist-roman-in-grecia-evitati-acest-loc-altfel/">Tratamentul umilitor la care a fost supus un turist român în Grecia. „Evitaţi acest loc, altfel&#8230;”</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Un turist român a relatat experienţa neplăcută pe care a trăit-o în <a href="https://turismistoric.ro/un-faimos-prezentator-tv-din-marea-britanie-gasit-mort-pe-o-insula-din-grecia/" title="Un faimos prezentator TV din Marea Britanie, găsit mort pe o insulă din Grecia">Grecia </a>şi le recomandă conaţionalilor să evite un anumit loc de pe litoralul elen, unde oamenii au parte de un tratament penibil.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Postarea unui român pe grupul de <a href="http://www.facebook.com" title="Facebook " target="_blank" rel="noopener">Facebook </a>Forum Grecia a devenit virală şi a strâns sute de like-uri şi de comentarii. Bărbatul povesteşte o experienţă nefericită de pe o plajă din Grecia şi spune că astfel de întâmplări nu a trăit nici pe litoralul românesc. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Simt nevoia sa va împărtăşesc prima, singura şi cea mai proastă experienţă a mea din Grecia (dupa mulţi mulţi ani fără nici o experienţa de genul în această ţară)! Am fost la &nbsp;«faimoasa plajă» Tigania Beach de lângă Sarti, două familii şi un copil de doi ani! Plaja este foarte frumoasă, în schimb administratorul este o persoană extrem de impertinentă şi agresivă!&nbsp; Pe plaja respectivă, dacă stai pe şezlong este interzis să vii cu băutura/mâncare din altă parte (ceea ce e absolut normal). Am avut la noi o geanta frigorifica cu iaurt/lapte/borcănaşe cu mâncare pentru cea mică. Văzând geanta administratorul a venit sa ne-o confişte (lăsând-o până la urmă doar după ce i-a făcut inspecţia).</p>



<p class="wp-block-paragraph">După aproximativ 3 ore în care am comandat doar băutură de peste 60 de euro, am întrebat dacă mai poate aduce două şezlonguri pentru doi prieteni care urmau sa ajungă (răspunsul fiind negativ). Aceştia au ajuns ulterior şi s-au pus pe plaja de lângă unde stăteau oamenii cu umbrelele lor de acasă şi cu băuturile lor. Văzând că am mers să discutăm cu ei şi că suntem prieteni, iar ei nu consumă de la barul lor, ne-au ridicat de pe şezlonguri (într-un mod foarte agresiv şi cu ameninţări) deşi aveam băuturile netermiante, iar fetiţa mea dormea în acel moment sub umbrelă. Recomand pentru un concediu liniştit, a evita acesta plaja! S-ar putea să vă simţiţi ca la noi pe litoral, ceea ce sunt sigur că nu vă doriţi”, a scris acesta.</p>



<h2 class="wp-block-heading">„E abuziv, nu are autorizaţie, dar are pile la Poliţia Locală”</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Reacţiile au curs la acest comentariu, iar unii internauţi au relatat că au trăit şi ei experienţe neplăcute pe aceeaşi plajă. Alţii au venit cu recomandări sau cu diverse observaţii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Da, toţi se plâng de respectivul. Noi am căutat o vreo 30 de minute şi ne tot învârteam pe drumurile alea&#8230;şi am renunţat şi după când am citit recenziile, nu mi-a părut rău&#8230; Sunt o grămadă de plaje faine şi pustii chiar”, „Şi noi am avut o experienţă asemănătoare anul trecut” şi „Este adevărat. Am păţit acelaşi lucru anul trecut, deşi nu era primul an in care vizitam Tigania. Am fost un grup destul de mare, şi deşi nu erau decât patru şezlonguri sub o singura umbrela, ne-au obligat sa stam toţi acolo (explicându-ne că suntem împreuna), altfel plătim 100 euro pentru un şezlong. Am plecat de îndată, lăsându-le totuşi un comentariu nefavorabil. Dar, da, aşa se întâmpla acolo”, au fost doar câteva dintre comentariile pe această temă. Altcineva l-a sfătuit să depună plângere. „Trist! Postaţi şi pe Google, TripAdvisor etc. Aţi putea sesiza online autorităţile centrale din Grecia dacă nu v-au eliberat bon fiscal.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Imediat au apărut şi controversele. „Sunt albanezi, nu greci”, a scris cineva, iar un alt membru al grupului l-a contrazis: „Ba greci sunt, am avut ocazia să-i cunosc personal. Au relaţii în Poliţia locală, funcţionează abuziv, fără autorizaţie” şi „Sunt greci, nu albanezi, se droghează amândoi, barul este abuziv fără autorizaţie, dar au relaţii în Poliţia Locală din zonă şi nu rezolvi mare lucru. Au un câine lup şi port armă. Aceleaşi probleme le-am avut şi noi cu agresivitatea, dar mergeam pe porţiunea de plajă liberă şi chiar dacă au căutat scandal nu au avut ce face”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Postările astea sunt foarte utile! Mulţumesc celor care îşi fac timp pentru asta. Aşa am aflat şi eu de Aliki Beach din Thasos fix când mă aşezasem pe sezlogurile albanezilor. Am scăpat elegant!”, a povestit un alt internaut.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Bun, deci să înţelegem ceva. Oriunde în lumea asta, ca e Nikki Beach (oriunde în lume), că e Burj al Arab, că e Martinez în Cannes, că e prin Rhodos, că e Fratelli la Mamaia&nbsp; etc, produsele pentru bebeluşi/ copii, nu se supun regulilor fără produse din exterior. De ce? Foarte simplu, pentru că nu vinde nimeni pe plajă, la restaurant sau la terase, nici lapte praf, nici piureuri de fructe sau de broccoli. În rest, nu înţeleg exact de ce aţi rămas, aş fi plecat imediat cum mi s-ar fi solicitat să deschid geanta, pentru control. Pot să înţeleg, în parte, şi atitudinea administratorului, din motive pe care nu vreau să le expun aici”, a fost o altă opinie.&nbsp;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/tratamentul-umilitor-la-care-a-fost-supus-un-turist-roman-in-grecia-evitati-acest-loc-altfel/">Tratamentul umilitor la care a fost supus un turist român în Grecia. „Evitaţi acest loc, altfel&#8230;”</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/tratamentul-umilitor-la-care-a-fost-supus-un-turist-roman-in-grecia-evitati-acest-loc-altfel/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Programul Național Limes – prelungirea unei șanse unice?</title>
		<link>https://turismistoric.ro/programul-national-limes-prelungirea-unei-sanse-unice/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/programul-national-limes-prelungirea-unei-sanse-unice/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maria Stefan]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 12 May 2022 11:37:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Legislatie]]></category>
		<category><![CDATA[patrimoniu]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[limes dunarean]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=28613</guid>

					<description><![CDATA[<p>Deși timpul a trecut, avansul în Programul Național/PN Limes e contabilizat doar de calendar, în rest aceleași întârzieri, aceeași lipsă de transparență în deciziile adoptate de Comisia Națională/ CN LIMES și aceeași solicitare de decalare a termenului cu încă 1 an. Să începem cu lucrurile bune și anume să remarcăm consecvența de a solicita din [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/programul-national-limes-prelungirea-unei-sanse-unice/">Programul Național Limes – prelungirea unei șanse unice?</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading"><strong>Deși timpul a trecut, avansul în Programul Național/PN <a href="https://turismistoric.ro/dosarele-brancusi-si-limes-pas-decisiv-pentru-inscrierea-in-lista-patrimoniului-mondial-unesco/" title="Dosarele Brâncuși și Limes, pas decisiv pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO">Limes </a>e contabilizat doar de calendar, în rest aceleași întârzieri, aceeași lipsă de transparență în deciziile adoptate de Comisia Națională/ CN LIMES și aceeași solicitare de decalare a termenului cu încă 1 an.</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Să începem cu lucrurile bune și anume să remarcăm consecvența de a solicita din timp, pentru al doilea an la rând, alocarea bugetului anual aferent Programului, în vederea derulării lucrărilor necesare în timp util.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, unii membri ai CN LIMES, par a face dizidență și a acționa din proprie inițiativă, sens în care din fondurile Consiliului Județean Mureș au înființat, în cadrul Muzeului Județean din Mureș, o secție care are ca obiectiv studiul limesului roman. Mai mult decât atât, Biblioteca Județeană ,,George Coșbuc’’ Bistrița Năsăud și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, la jumătatea anului trecut, au inițiat un parteneriat, materializat prin realizarea filmului documentar ,,LIMES DACICUS ÎN BISTRIȚA-NĂSĂUD’’, care susține Programul la nivelul județului. Mai recent, în decembrie 2021, postul de radio cu acoperire regională, Radio Someș, a lansat proiectul ,,Călător prin Ardeal’’, care, în cadrul unor monologuri de aproximativ 7 minute prezintă, din punct de vedere turistic, istoric și cultural, comunele incluse în PN LIMES (din Bistrița-Năsăud și Cluj).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și ne oprim aici cu avansul pentru că încep problemele. De exemplu, tot nu se știe când și cum a fost utilizat bugetul în cauză, iar Institutul Național al Patrimoniului, integrator documentelor din Program continuă să se plângă de lipsă de personal și de fonduri, însă nu a încadrat nici măcar funcțiile create special pentru centralizarea/gestionarea datelor/documentelor aferente siturilor incluse în Lista Tentativă Națională, iar la finalul anului s-au trezit cu banii necheltuiți, care au fost returnați bugetului de stat (cca. 135 mii lei).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, întârzierile în finalizarea documentațiilor siturilor cuprinse în Lista Tentativă Națională propuse pentru clasarea UNESCO se mențin, deși aceste date ar fi trebuit transmise Institutului Național al Patrimoniului până la sfârșitul lunii iunie 2021. Mai mult, membrii CN LIMES nu se consultă cu responsabilii de sit pentru completarea fișelor descriptive, în contextul în care erorile asociate acestor documente pot atrage decizia UNESCO de respingere a dosarului de țară. Această decizie poate surveni și pe fondul faptului că nu toate obiectivele propuse în Lista Tentativă Națională sunt încadrate în grupa A (unele au doar cod RAN, altele sunt în grupa B).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu toate acestea, le ședința CN LIMES din decembrie 2021, au fost invitați apropiați ai conducerii, în detrimentul experților sau exponenților mediului academic local, și experți ai ICOMOS/UNESCO cunoscuți mai degrabă pentru activitatea în domeniul convertirii zonelor industriale în obiective pretabile a fi clasificate în patrimoniul UNESCO, decât pentru cea asociată epocii romane. Rămâne de văzut cât și cum vor contribui aceștia la accelerare derulării Programului!</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totuși, nimeni nu-și pune întrebarea, ce e de făcut după finalizarea Programului Național LIMES, adică după ce vasta zonă a limesului roman, va deveni, conform legii, zonă protejată și imens potențial de valorificat turistic și științific. Nici despre acest lucru nu s-a discutat în format extins cu factori responsabili din toate domeniile economice, în vederea stabilirii unei strategii comune. Concluzie, Programul se va prelungi până în 2023 sau mai mult?</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/programul-national-limes-prelungirea-unei-sanse-unice/">Programul Național Limes – prelungirea unei șanse unice?</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/programul-national-limes-prelungirea-unei-sanse-unice/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Franța își propune redeschiderea Catedralei Notre-Dame înainte de Jocurile Olimpice</title>
		<link>https://turismistoric.ro/franta-isi-propune-redeschiderea-catedralei-notre-dame-inainte-de-jocurile-olimpice/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/franta-isi-propune-redeschiderea-catedralei-notre-dame-inainte-de-jocurile-olimpice/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maria Stefan]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 Apr 2022 12:46:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[de pe glob]]></category>
		<category><![CDATA[noutăți]]></category>
		<category><![CDATA[patrimoniu]]></category>
		<category><![CDATA[Notre Dame de Paris]]></category>
		<category><![CDATA[restaurare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=28370</guid>

					<description><![CDATA[<p>La trei ani de la incendiul devastator, Catedrala Notre-Dame din Paris a fost curățată în cea mai mare parte de funingine, în timp ce o armată de lucrători face tot posibilul pentru a respecta termenul limită, astfel încât să poată fi redeschisă la timp pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. Vineri, pe 15 [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/franta-isi-propune-redeschiderea-catedralei-notre-dame-inainte-de-jocurile-olimpice/">Franța își propune redeschiderea Catedralei Notre-Dame înainte de Jocurile Olimpice</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">La trei ani de la incendiul devastator, Catedrala Notre-Dame din <a href="https://turismistoric.ro/ce-presupune-inchiderea-centrului-pompidou-din-paris/" title="Ce presupune închiderea Centrului Pompidou din Paris?">Paris </a>a fost curățată în cea mai mare parte de funingine, în timp ce o armată de lucrători face tot posibilul pentru a respecta termenul limită, astfel încât să poată fi redeschisă la timp pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Vineri, pe 15 aprilie, s-au împlinit trei ani de la izbucnirea incendiului, iar lucrările de curățare a pereților, a bolților și a podelei sunt aproape gata, redând catedralei strălucirea inițială.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Flăcările care au cuprins la 12 aprilie 2019 celebra catedrală în stil gotic, datând din secolul al XII-lea, au distrus turla principală, ceasul și o parte din boltă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Înainte de incendiu, catedrala era vizitată anual de aproximativ 12 milioane de turiști. De asemenea, acolo s-au ținut 2.400 de slujbe și 150 de concerte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Incendiul devastator a generat un val de donații, strângându-se până în prezent aproape 844 de milioane de euro de la 340.000 de donatori din 150 de țări, potrivit autorității publice care supraveghează lucrările de reconstrucție.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Spațiul gol care a rămas în mijlocul construcției este ocupat acum de o schelă uriașă.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1686/18087655/1/whatsapp-image-2019-04-15-at-23-07-29.jpg?width=560" alt=""/><figcaption class="wp-element-caption">Imagini din timpul incendiului de acum 3 ani</figcaption></figure>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Proiect de mare amploare</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Prima etapă a proiectului a presupus strângerea molozului și a grinzilor arse, consolidarea contraforților și înlăturarea prafului letal eliberat de cele 450 de tone de plumb din structura clădirii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru a face aceste lucrări, a fost nevoie de construirea unei schele de metal, care a fost finalizată vara trecută și a costat 151 de milioane de euro.</p>



<p class="wp-block-paragraph">A fost finalizată la timp, în ciuda pauzei de trei luni la începutul anului 2020 din cauza pandemiei de Covid-19.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Multe dintre lucrări au fost încredințate unor firme subcontractoare specializate din Franța.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Una dintre lucrări este demontarea și curățarea orgii uriașe din secolul al XVIII-lea, cea mai mare din Franța. Deși nu a fost atins de foc, pe instrument s-a așternut un strat gros de praf de plumb.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vitraliile, câteva statui și cele 22 de picturi mari din secolele XVII și XVIII au fost, de asemenea, supuse procesului de restaurare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Următoarea etapă importantă va consta în refacerea structurii medievale din lemn a naosului și a altarului, precum și a turlei din secolul al XIX-lea. Pentru aceste lucrări, au fost deja tăiați 1.000 de copaci din pădurile naționale și private din Franța.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Între timp, săptămâna aceasta se extrag pietre din carierele din Paris pentru a începe reconstrucția bolților deteriorate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Au fost efectuate teste pe două dintre cele 24 de capele ale catedralei pentru a exersa tehnicile necesare pentru recrearea culorilor originale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe lângă restaurarea clădirii la valoarea de odinioară, Arhiepiscopia Parisului intenționează să adauge câteva elemente noi, îmbinând arta contemporană cu cea veche, printre care se numără un sistem de iluminat mai modern, bănci noi și fragmente biblice proiectate pe pereți în diferite limbi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un sistem nou pentru vizitatori și credincioși înseamnă că atunci când catedrala va fi redeschisă în 2024, intrarea se va face pe ușa mare centrală și nu pe ușile laterale.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Descoperirea unui sarcofag</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">O descoperire neașteptată a încetinit lucrările de reconstrucție în luna martie. Săpăturile au scos la suprafață un sarcofag antropomorf de plumb și rămășițele unui perete separator din piatră decorativă din secolul al XIV-lea. Sicriul ar putea fi al unui demnitar și datează probabil din anii 1300, secolul următor construirii catedralei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mormintele „de o calitate științifică remarcabilă” au fost scoase la lumină în timpul lucrărilor pregătitoare pentru reconstrucția turlei principale în locul în care transeptul se intersectează cu naosul, a afirmat Ministerul francez al Culturii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe lângă morminte, au fost găsite chiar sub pardoseaua catedralei elemente policrome identificate ca făcând parte din catapeteasma originală din secolul al XIII-lea, element arhitectural care separă altarul de naos.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Care a fost cauza incendiului?</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Cauza incendiului rămâne necunoscută. Anchetele efectuate de Brigada Criminalistică sub conducerea a trei examinatori de la Tribunalul din Paris nu au reușit să stabilească cu exactitate cauza focului. &nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Se crede că de vină ar putea fi un chiștoc de țigară nestins sau o defecțiune electrică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Au fost demarate noi evaluări de specialitate ale dărâmăturilor, care ar trebui să dureze încă câteva luni, potrivit unei surse apropiate cazului.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/franta-isi-propune-redeschiderea-catedralei-notre-dame-inainte-de-jocurile-olimpice/">Franța își propune redeschiderea Catedralei Notre-Dame înainte de Jocurile Olimpice</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/franta-isi-propune-redeschiderea-catedralei-notre-dame-inainte-de-jocurile-olimpice/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Prezentare rușionasă a României la Târgul de Turism din New York!</title>
		<link>https://turismistoric.ro/prezentare-rusionasa-a-romaniei-la-targul-de-turism-din-new-york/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/prezentare-rusionasa-a-romaniei-la-targul-de-turism-din-new-york/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maria Stefan]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 17 Apr 2022 11:15:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[din România]]></category>
		<category><![CDATA[noutăți]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[promovare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=28341</guid>

					<description><![CDATA[<p>O fotografie postata de Consulatul României la New York face furori in mediul online. Șase persoane în fața unei perdele negre au promovat România la unul dintre cele mai mari târguri de turism: cel de la New York. &#160; Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin Daniel Cadariu, a declarat că decorul a fost amenajat în acest [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/prezentare-rusionasa-a-romaniei-la-targul-de-turism-din-new-york/">Prezentare rușionasă a României la Târgul de Turism din New York!</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">O fotografie postata de Consulatul României la New York face furori in mediul online. Șase persoane în fața unei perdele negre au promovat România la unul dintre cele mai mari târguri de turism: cel de la New York. &nbsp;</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin Daniel Cadariu, a declarat că decorul a fost amenajat în acest fel, din cauza &#8230; organizatorilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph"> Inițial, fotografia cu perdeau neagră care ”promova” România a fost postată pe pagina de Facebook a Consulatului <a href="https://turismistoric.ro/locul-care-dadea-ora-exacta-in-industria-petrolului-astazi-printre-cele-mai-sarace-din-tara-a-fost-california-romaniei/" title="Locul care dădea ora exactă în industria petrolului, astăzi printre cele mai sărace din ţară: „A fost California României!“">României</a>, însă a fost ștearsă, din cauza reacțiilor negative ale utilizatorilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">ată doar câteva dintre criticile românilor de pe Facebook la adresa Consulatului General al României, potrivit blogului&nbsp;<a href="https://funkytravel.ro/2022/04/16/mai-mare-rusinea-o-perdea-cu-cateva-poze-scoase-la-imprimanta-asa-a-aratat-standul-consulatului-roman-la-travel-show-new-york/" target="_blank" rel="noreferrer noopener">funkytravel.ro</a>, înainte ca fotografia să fie ștearsă:</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://image.stirileprotv.ro/media/images/680xX/Apr2022/62254429.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><em>&#8211; “Anul Domnului 2022, 65 de milioane de ani de la perioada cretacică. România e reprezentată prin poze lipite pe perdea. Fantastic”</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>&#8211; “Când vezi spre ce și cine se duc taxele noastre te apuca groaza și dorința de emigrare”</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>&#8211; „Mai bine făceați niște sandwich-uri cu mămăligă dacă ați vrut să faceți mișto de vizitatori. Derbedeilor!”</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">FOTO de la prezentarea României la Târgul&nbsp;”Travel and Adventure Show” din New York:<img decoding="async" class="" src="https://image.stirileprotv.ro/media/images/680xX/Apr2022/62254432.jpg" alt="">&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ministerul Turismului</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em><strong>Vedeți, la finalul acestui articol, GALERIA FOTO cu prezentarea turistică a României de la New York!</strong></em></p>



<p class="wp-block-paragraph">Ministrul Cadariu a declarat pentru&nbsp;<strong>Știrile ProTV</strong>&nbsp;că toată această prezentare a României la târgul internațional ”Travel and Adventure Show”, care a avut loc în luna martie la New York, a costat aproximativ&nbsp;<strong>8000 de dolari</strong>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, el a dat vina pe organizatori, susținând că perdeaua neagră a venit din partea lor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că nu toți participanții la acest eveniment au avut standuri și perdele negre pentru prezentare și promovare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Iată cum a arătat, de exemplu, standul Insulelor Guadalupa:&nbsp;</p>



<figure class="wp-block-embed is-type-rich is-provider-nglobeaz-manipulantul wp-block-embed-nglobeaz-manipulantul wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio"><div class="wp-block-embed__wrapper">
<iframe loading="lazy" title="The Guadeloupe Islands at the New York Travel &amp; Adventure Show 2022" width="1080" height="608" src="https://www.youtube.com/embed/3vhcdkCdnIQ?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe>
</div></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cosmin Stan</strong>: Domnule ministru, problema în sine nu este participarea la târg, ci modul de prezentare, mai degrabă. Dumneavoastră ați spus că așa a fost standul, realizat de organizatori, dar eu am văzut și alte imagini de la acest târg, ale altor țări participante, unde lucrurile arată mult mai bine. Pentru că, în fond, despre asta vorbim, despre modul în care România este prezentată la un târg internațional cu această perdea neagră pe care sunt agățate niște fotografii. Adică, nu se putea face ceva mai bine în acest sens?</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ministrul Turismului:</strong>&nbsp;”<em>Ăă&#8230; Probabil că întotdeauna e loc de mai bine, fără discuție, lucrul acesta l-am întrebat și eu. Însă, dumneavoastră rulați acum niște fotografii, eu v-am trimis fotografii suplimentare, eu consider că ..”</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cosmin Stan</strong>: Acestea sunt, și vă mulțumim..</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ministrul Turismului</strong>: ”&#8230;&nbsp;<em>de la consulat au afișat cea mai nefericită dintre acele imagini. Însă, revenind, modul în care își organizează un organizator târgul nu depinde de țara care participă.”</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cosmin Stan</strong>: E adevărat, am înțeles că organizatorii au pus la dispoziție perdeaua neagră, dar țara în sine, oamenii aceștia șase care au reprezentat România la acest târg nu puteau face mai mult, astfel încât să creeze o altă prezentare? Nu știu, să aducă niște panouri mai mari, să pună niște televizoare, altceva..</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ministrul Turismului</strong>: ”<em>Ăă, nu mă pricep, nu sunt eu specialistul care să mă pronunț pe acest aspect. Probabil că ar fi putut fi aleasă o altă modalitate..”</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Roxana Hulpe</strong>: Domnule ministru, până la urmă sunteți ministrul Turismului, și atunci ar trebui să fiți cumva în măsură să fie un sistem și o procedură bine pusă la punct.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Comunicatul oficial al Ministerului&nbsp;Antreprenoriatului și Turismului</h2>



<p class="wp-block-paragraph">”<em>Referitor la informațiile apărute în spațiul public privitoare la participarea României la Târgul de Turism Travel and Adventure Show New York, desfășurat în perioada 18-20 martie, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului face următoarele precizări:</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Participarea la târgul de turism de la New York, cu pachet de bază, a fost inclusă în lista manifestărilor expoziționale internaționale pentru anul curent. Documentul a fost întocmit și agreat în cadrul consultărilor desfășurate la sediul instituției cu reprezentanții asociațiilor, federațiilor și patronatelor de profil, iar ulterior aprobat prin ordinul ministrului antreprenoriatului și turismului nr. 80/27.01.2022. Amenajarea standard, oferită de organizatorul Travel and Adventure Show țării noastre și tuturor celorlalți expozanți care au optat pentru această ofertă, constă în decor format din pânză de culoare neagră, amplasată pe pereții despărțitori și pe mese, și afișaj de țară, fiind specifică manifestării expoziționale din New York de mai bine de 20 de ani. Respectiv, acest tip de amenajare a fost întâlnită și la edițiile anterioare, iar ministerul a plătit anul acesta suma de 7.990 dolari. Din 200 de expozanți, peste 90% au optat pentru organizarea standului în formatul precizat anterior, pus la dispoziție de organizator.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Totodată, precizăm că pentru anul curent, s-a agreat cu reprezentanții din industrie ca toate participările la târgurile internaționale să fie cu standuri existente în oferta organizatorului.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Ministerul Antreprenoriatului și Turismului își dorește o participare cât mai mare a expozanților români la târgurile internaționale de turism, scopul standului național fiind acela de a asigura promovarea destinațiilor locale în rândul publicurilor de interes. Menționăm că Statele Unite ale Americii, în anul de referință 2019, au ocupat cea de-a patra poziție în topul țărilor emițătoare de turiști pe piața din România. În cadrul manifestării expoziționale de la New York, alături de personalul delegat din cadrul instituției, a fost prezent un singur reprezentant al Asociației Incoming România, în condițiile în care alți patru, deși și-au manifestat intenția, nu au mai dorit să participe, ca urmare a situației generate de conflictul din Ucraina.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Prezența țării noastre la târgul de turism din New York a reprezentat cel mai important semnal pentru potențialii turiști americani că România este o destinație turistică sigură și ospitalieră, cu precădere în actualul context geopolitic, dar și după doi ani de luptă împotriva virusului SARS-CoV-2. La stand au fost oferite informații relevante pentru a atrage vizitatori spre România, aceștia arătând respect pentru solidaritatea oferită refugiaților ucraineni și totodată, fiind curioși de atracțiile locale, cu scopul de a-și organiza vacanțele viitoare.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Ministerul Antreprenoriatului și Turismului este mereu deschis la dialog, motiv pentru care în luna februarie, prin ordin de ministru, a înființat Consiliul de Brand Turistic Național, din care fac parte reprezentanți din cadrul instituției, precum și specialiști din mediul privat. Scopul acestei noi structuri este acela de a stabili liniile directoare pentru promovarea destinației România, inclusiv în ceea ce privește viitoarele participări la târgurile internaționale de profil</em>.”&nbsp;</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/prezentare-rusionasa-a-romaniei-la-targul-de-turism-din-new-york/">Prezentare rușionasă a României la Târgul de Turism din New York!</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/prezentare-rusionasa-a-romaniei-la-targul-de-turism-din-new-york/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cât cheltuiesc românii pe destinațiile de Paște și care este topul preferințelor?</title>
		<link>https://turismistoric.ro/cat-cheltuiesc-romanii-pe-destinatiile-de-paste-si-care-este-topul-preferintelor/</link>
					<comments>https://turismistoric.ro/cat-cheltuiesc-romanii-pe-destinatiile-de-paste-si-care-este-topul-preferintelor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Maria Stefan]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 12 Apr 2022 10:11:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Legislatie]]></category>
		<category><![CDATA[noutăți]]></category>
		<category><![CDATA[turism]]></category>
		<category><![CDATA[paste]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://turismistoric.ro/?p=28268</guid>

					<description><![CDATA[<p>Primul Paşte fără restricţii majore din ultimii doi ani aduce cereri de vacanţe peste aşteptări, anunţă touroperatorul Hello Holidays. Pentru zilele libere de la finalul lunii aprilie şi începutul lunii mai, românii caută vacanţe de cel puţin trei-patru zile în Bulgaria, Turcia, Grecia, Dubai, Egipt, dar şi România, pentru care alocă, în medie, un buget [&#8230;]</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/cat-cheltuiesc-romanii-pe-destinatiile-de-paste-si-care-este-topul-preferintelor/">Cât cheltuiesc românii pe destinațiile de Paște și care este topul preferințelor?</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<h2 class="wp-block-heading">Primul Paşte fără restricţii majore din ultimii doi ani aduce cereri de vacanţe peste aşteptări, anunţă touroperatorul Hello Holidays. Pentru zilele libere de la finalul lunii aprilie şi începutul lunii mai, românii caută vacanţe de cel puţin trei-patru zile în Bulgaria, Turcia, <a href="https://turismistoric.ro/creveti-glazurati-cu-miere-o-delicatesa-de-la-simpozioanele-din-grecia-antica/" title="Creveți glazurați cu miere o delicatesă de la simpozioanele din Grecia Antică">Grecia</a>, Dubai, Egipt, dar şi România, pentru care alocă, în medie, un buget de 350 euro/persoană.</h2>



<p class="wp-block-paragraph">„Ridicarea restricţiilor de călătorie a revitalizat cererea de vacanţe pentru sărbătorile pascale şi 1 Mai, fiind necesară suplimentarea ofertelor ori a numărului de locuri pentru Bulgaria şi Turcia.”, anunţă reprezentanţii Hello Holidays.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Condiţiile pentru accesul în destinaţiile de vacanţă sunt clare, majoritatea ţărilor acceptând fie certificatul european care atestă vaccinarea, fie pe cel pentru trecerea prin boală, fie rezultatul negativ al unui test RT-PCR, ori al unui test antigen, cerinţele pentru returul în România din state non-UE au fost eliminate, ceea ce face ca prima vacanţă fără restricţii majore să fie cea de Paşte, informează News.ro.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Conform sursei citate, cele mai căutate destinaţii pentru sărbătorile pascale sunt Albena, Nisipurile de Aur şi Kusadasi-Istanbul. Vacanţa în Bulgaria costă de la 162 de euro/persoană/hotel de patru stele cu all inclusive, pentru trei nopţi, din 22 aprilie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Turcia, turiştii îmbină programul de vizite la Troia, Cetatea Pergamon, vechiul sat grecesc Sirince, Pamukkale, Efes şi Casa Fecioarei Maria, Istanbul cu relaxarea în Kusadasi, iar în noaptea de Înviere participă la slujba de la Biserica Aya Fotini din Izmir. Programul de opt nopţi costă 349 de euro/persoană în perioada de early booking.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Turiştii se relaxarează de Paşte şi în Grecia, Macedonia, Egipt, Emiratele Arabe Unite, România, în general oferta din 2022 fiind cu mult mai mare faţă de anul trecut, datorită ridicării restricţiilor de călătorie (eliminarea perioadei de carantină la sosire ori a testării la destinaţie etc), iar preţurile sunt nemodificate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vacanţa de patru zile în Grecia, Paralia Katerini ori Insula Evia, costă de la 149 de euro/persoană, respectiv de la 169 de euro/persoană.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, Paştele petrecut la Mamaia costă 595 de lei/persoană/trei nopţi/hotel de trei stele, iar într-un circuit de cinci zile la Cazanele Dunării, de la 974 de lei/persoană.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vacanţa la temperaturi ridicate, de vară, în Hurghada, costă de la 566 de euro/persoană/şapte nopţi, cu toate taxele incluse, zbor charter, la un hotel de patru stele.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Antalya, pe primul zbor charter din sezonul 2022, pentru care pachetele s-au vândut deja, în totalitate, în jur de 400 de euro de persoană, la un hotel de patru stele cu all inclusive.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit Hello Holidays, pentru 1 Mai, turiştii caută în general sejururi la mare, de la litoralul românesc la Antalya şi Hurghada.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O vacanţă la mare costă de la 595 de lei/persoană pentru trei nopţi de cazare la un hotel de trei stele din Mamaia. În timp ce vacanţa în Antalya, care începe din 29 aprilie, costă de la 395 de euro/persoană/hotel de patru stele cu all inclusive şi de la 419 euro/persoană/hotel de cinci stele, cu all inclusive.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Egipt începe chiar din 1 mai şi costă de la 469 de euro/persoană/hotel patru stele cu demipensiune şi de la 522 de euro/hotel de cinci stele cu all inclusive.</p>
<p>The post <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro/cat-cheltuiesc-romanii-pe-destinatiile-de-paste-si-care-este-topul-preferintelor/">Cât cheltuiesc românii pe destinațiile de Paște și care este topul preferințelor?</a> first appeared on <a rel="nofollow" href="https://turismistoric.ro">Turism Istoric</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://turismistoric.ro/cat-cheltuiesc-romanii-pe-destinatiile-de-paste-si-care-este-topul-preferintelor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>

<!--
Performance optimized by W3 Total Cache. Learn more: https://www.boldgrid.com/w3-total-cache/?utm_source=w3tc&utm_medium=footer_comment&utm_campaign=free_plugin

Object Caching 57/338 objects using Redis
Page Caching using Disk: Enhanced 
Database Caching 1/72 queries in 0.016 seconds using Redis

Served from: turismistoric.ro @ 2026-06-04 08:30:36 by W3 Total Cache
-->