Categories: Destinatii pierduteîn ruină

Zeci de monumente istorice din Gorj au nevoie de restaurare

Zeci de monumente istorice de patrimoniu naţional din judeţul Gorj riscă să ajungă adevărate ruine din cauza lipsei fondurilor necesare restaurării. Monumentele istorice şi de patrimoniu din Gorj au fost lăsate în paragină de către autorităţi.

În judeţul Gorj există 511 monumente istorice înscrise în lista obiectivelor de patrimoniu naţional. Potrivit lui Pompiliu Ciolacu jr., directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Gorj, multe dintre aceste monumente au nevoie de lucrări de reabilitare şi restaurare. Zeci de monumente istorice şi de patrimoniu din Gorj au fost lăsate în paragină de către autorităţi. Un raport realizat de Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Naţional Cultural Gorj pentru luna ianuarie arată că autorităţile nu manifestă niciun fel de preocupare în ceea ce priveşte reabilitarea imobilelor respective. Conducerea Direcţiei pentru Cultură a declarat că procesul de restaurare a unui monument istoric este greoi şi foarte costisitor. Pentru ca procesul de restaurare să înceapă trebuie ca proprietarul monumentului să achite contravaloarea proiectului tehnic, iar acesta se ridică la aproximativ 100 mii lei.

Mai citeşte:

Avem un patrimoniu, ce facem cu el?

57 de monumente trebuie restaurate restaurarea

În urma monitorizării monumentelor istorice de arhitectură, s-a constatat că situaţia cea mai gravă se întâlneşte la 57 de case, cule şi biserici, care ar necesita imediat lucrări de restaurare. „Cea mai des întâlnită justificare: lipsa de fonduri. Exemplele sunt cunoscute: Casa «Costică Bărbătescu» de la Bărbăteşti, Casa «Moangă» de la Săcelu, Cula «Cioabă» de la Slivileşti, Biserica din lemn de la Pişteştii din Vale, Biserica din lemn de la Baia de Fier, Biserica de la Fărcăşeşti, Casa din Brăneşti, Biserica din Ansamblul «Glogoveanu», Casa «Cepleanu» de la Ceplea, Biserica din Polovragi sau Cula de la Groşerea. Nici statul, prin Planul Naţional de Restaurare, nu are cum să aloce atâtea fonduri pentru că este vorba de un număr foarte mare de monumente. Ar mai putea fi reabilitate pe fonduri europene, dar lucrurile se mişcă foarte greu şi din acest punct de vedere. Este de remarcat lipsa de interes pentru anumite biserici în jurul cărora sunt adevărate locuri de păscut animalele. Apar şi construcţii neautorizate în vecinătate, mizerie. Unele monumente nu au nici măcar acele plăcuţe de semnalizare, că este vorba de un monument istoric. Primarii motivează că nu au bani. E greu de crezut că nu sunt bani pentru două plăcuţe de tablă, mai ales că avem localităţi unde nu sunt decât două sau trei monumente“, a declarat Pompiliu Ciolacu, directorul Direcţiei de Cultură Gorj.

Și bisericile din lemn trebuie salvate!

Să atragă atenția autorităților asupra bisericilor de lemn, foarte importante pentru identitatea cultural-religioasă a neamului românesc și a oltenilor în special. Multe dintre aceste biserici-monument sunt în pericol de a se pierde, de a fi înghițite cu totul de ignoranța oamenilor. Unele au fost lăsate în paragină, cu toate că au o istorie de câteva secole în spate. „Bisericile din lemn sunt de dimensiuni mici. Au rezistat tuturor intemperiilor, dar au nevoie de ajutor din partea oamenilor ca să mai poată rezista alte câteva sute de ani. Sunt reprezentative pentru olteni, pot deveni foarte valoroase pentru turism”, a mai spus Ciolacu jr. Oltenia este regiunea cu cea mai mare densitate de biserici de lemn din România, iar în județul Gorj se găsesc aproximativ 120 de astfel de lăcașuri de cult. Specific pentru bisericile de lemn din Gorj este, potrivit specialiștilor, dispunerea temeliei direct pe pământ, prezența peretelui plin între pronaos și naos. Din această categorie putem enumera Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului” de la Câlnic sau cea de la Ungureni-comuna Crasna.

Sursă: Domino.ro

Maria Stefan