Al doilea oraş al Portugaliei, Porto, este un centru vechi pentru comerţul de vin. Cu o populaţie de 1.200.000 de locuitori în zona metropolitană, oraşul a primit titlul de capitală culturală europeană în anul 2001, împreună cu oraşul olandez Rotterdam.
Situat aproape de coasta oceanului Atlantic, în nordul Portugaliei, zona Porto a devenit faimoasă pentru sortimentele de vin, răcite în adâncurile apelor, în sticle fumurii, mai exact zona Solar do Vinho do Porto, unde puteţi încerca sute de soiuri de vin.
Porto este cunoscut în toată lumea ca una din cele mai bune mărci de vinuri. Prosperitatea oraşului a început în epoca de aur cu expediţiile de descoperiri iniţiate de prinţul Henry. Valea Douro este ţara vinului, aici în jurul râului cu acelaşi nume se face “comoara” de Porto.
Mai citeşte:
Satul portughez care arată ca oraşul familiei Flinstone
Un traseu pe care nu-l veţi regreta Lisabona – Porto
Numai aici se produce vinul de Porto autentic: un vin licoros, produs dintr-un amestec de vin de masă şi rachiu de struguri, dar numai din strugurii crescuţi aici, pe terenurile xistoase de munte şi expuşi la temperaturi ridicate pe timpul zilei şi scăzute noaptea.
Până şi procedeul de fabricaţie al acestui vin este aparte: mai întâi se construiesc tancuri speciali din granit, sub forma unor piscine adânci unde sunt strânşi strugurii. După ce aceştia sunt depozitaţi, sunt lăsaţi la fermentaţie timp de 4-5 zile. În tot acest timp, aproximativ 20 bărbaţi calcă strugurii în picioare, pentru omogenizarea produsului. Este o metoda tradiţională, lentă, dar cu efect garantat. Munca, desfăşurată cu precadere seară, este epuizantă pentru aceştia, femeile în tot acest timp, având rolul de supraveghetoare.
Istoria unui oraş străvechi
Referințele istorice ale oraşului merg până în secolul V, pe timpul Imperiului Roman. În perioada de dinaintea formării Portugaliei era numit Portus Cale – Portul lui Cale. Regiunea înconjurătoare a fost numită de aceea Condado Portucalense. Aceată regiune a devenit regatul independent al Portugaliei, care s-a extins de alungul timpului până la frontierele actuale. Orașul a fost de asemena scena mariajului dintre João I și Ecaterina de Lancaster, simbolizând alianța militară ce a durat mult timp dintre Portugalia și Anglia, care era când respectată, când nu.
Între secolul XVIII și secolul XIX orașul a devenit un centru industrial important crescând văzând cu ochii. Un pod de oțel de două etaje (Ludovic I) și un pod feroviar (Maria Pia), au fost contruite amândouă de arhitectul Gustave Eiffel, la fel ca gara (considerată a fi una dintre cele mai frumoase din Europa). Bursa și universiatea au fost de asemenea create între timp. O rețea de tramvaie în continuă de dezvoltare a fost creată în oraș, dar în zielele noastre doar o linie a mai rămas, care merge prin râu și pe țârmul mării, în special în scopuri turistice. În secolul XX alte poduri au fost contruite, ca și Arrábida. Apoi a venit S. João, înlocuitorul lui Maria Pia, Freixo, pentru a completa Luís I, și mai recent, Infante pentru a înlocui al doilea nivel al lui Luis I.
De curând (1996), centrul istoric (care datează din Evul Mediu) a intrat în patrimoniul cultural mondial UNESCO.