„Este o descoperire fenomenală. Un asemenea tezaur nu mai există în Europa centrală și de Est. Este foarte ciudată chestiunea pentru că abia se descoperise aurul, în eneolitic. Se pare că a fost mormântul unei femei, extrem de bogată. Nu știm cine era, aici la Sîntandrei. Noi vom mai face o prezentare a tezaurului, când va fi totul pregătit”, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului Țării Crișurilor, istoricul Gabriel Moisa.
O parte dintre inelele din aur și mărgele de sidef au fost expuse într-o vitrină, cu ocazia conferinței de presă, urmând ca tezaurul să fie prezentat în totalitate după ce se vor efectua determinări cronologice cu ajutorul metodei C14, analize ADN și cercetări antropologice.
„Tezaurul de aur este o descoperire senzațională pentru perioada respectivă, având în vedere că toate piesele din aur din Bazinul Carpatic totalizează în jur 150 de bucăți. Or, aici există peste 160 doar într-un singur inventar. Inelele de aur sunt în proces de curățare la laborator și au o greutate de peste 200 de grame. Este aur aluvionar, obținut din nisip prin spălare, pentru că acesta se folosea în preistorie, nu din exploatări filoniene”, a precizat arheologul Călin Ghemiș, coordonatorul șantierelor arheologice.
Pe lângă obiectele de aur, tezaurul mai conține 800 de mărgele confecționate din os și o brățară plurispiralată din cupru. Arheologii Muzeului Țării Crișurilor din Oradea apreciază că tezaurul are o vechime de circa 6.500 de ani.
Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…