Tezaur de monede romane găsit de un excursionist. Ce au descoperit arheologii

Arheologii au găsit 100 de monede care ar fi putut fi lăsate ca ofrande, precum și broșe, cuie, cristale și multe altele. Situl a fost descoperit în 2020, iar săpăturile au început în vara anului 2022 de către o echipă de arheologi de la Direcția de Educație și Cultură a Cantonului Berna, capitala Elveției.

Într-o zi de vară a anului 2020, un pasionat de trasee care făcea drumeții prin Alpii elvețieni a zărit ceva pe pământ – o veche monedă romană. Această descoperire a dus la o adevărată comoară, iar arheologii sunt convinși că drumețul a descoperit din neatenție un altar roman.

Pe un platou dintre munții Ammertenhorn și Wildstrubel, la aproximativ 8.500 de metri deasupra nivelului mării, arheologii care au investigat descoperirea drumețului au descoperit 100 de monede, 27 de cristale de stâncă, 59 de cuie de pantofi romani, o broșă și o placă votivă fragmentată în formă de frunză.

”Suntem abia la începutul investigațiilor, dar credem că este un loc sfânt, unde oamenii mergeau să depună jertfe votive – în principal monede, dar și alte obiecte – cerând zeităților lucruri sau mulțumindu-le”, a declarat Regula Gubler, arheologul de la Direcția de Educație și Cultură a Cantonului Berna, potrivit  ATI.

Locația suspectului altar, a explicat Gubler, precum și numărul de monede și alte obiecte găsite acolo, sugerează că oamenii antici ar fi putut privi situl ca pe un loc de închinare în fața zeilor munților.

”Nu poate fi exclus că platoul înalt dintre Ammertenhorn și masivul Wildstrubel, a fost un loc sacru”, a transmis Bernisches Historisches Museum într-un comunicat.

Monedele găsite datează între secolul I d.Hr. și secolul al V-lea d.Hr. ”Specialistul nostru în monede spune că gama de monede nu este un portofel pierdut sau o comoară a cuiva, ci se potrivește mult mai bine cu monedele depuse în temple pe o perioadă mai lungă de timp”, a mai declarat Regula Gubler.

În afară de locația maiestuoasă, Gubler și alți arheologi bănuiesc, de asemenea, că vechii romani au ales să se închine la locul din cauza abundenței de cristale de stâncă găsite în apropiere.

”Cristalele de rocă pe care le-am găsit apar în mod natural acolo, dar pot fi o parte din motivul pentru care locația a fost considerată semnificativă/de bun augur”, a explicat Gubler.

Cercetătorii vor continua să studieze situl pentru a afla mai multe despre potențiala semnificație istorică a acestuia.

”Este un sit interesant pentru că arată că populația romană a regiunii nu doar s-a închinat munților de departe, ci s-a și urcat și aproape de ei pentru a depune ofrande votive”, a spus Gubler.