Aflat la poalele Pădurea Neagră, aproape de granița cu Franța, Baden-Baden a fost timp de secole unul dintre cele mai elegante refugii ale Europei. Romani, împărați, artiști, scriitori, regi și milionari au venit aici pentru același lucru: apă caldă care izvorăște din adâncuri și promisiunea unei lumi mai liniștite.

Din 2021, orașul face parte din patrimoniul mondial UNESCO, alături de alte zece mari stațiuni termale europene reunite în proiectul „Great Spa Towns of Europe”.

Dar Baden-Baden este mult mai mult decât un oraș balnear.

Ziua 1: În căutarea orașului roman ascuns sub eleganța secolului XIX

Puțini turiști realizează că povestea orașului începe cu aproape 2.000 de ani în urmă.

Romanii au descoperit izvoarele termale și au fondat aici așezarea Aquae Aureliae. Împăratul Caracalla ar fi folosit apele pentru tratarea durerilor reumatice, iar soldații romani veneau aici pentru recuperare după campanii militare.

Prima oprire ar trebui să fie la Roman Bath Ruins, ruinele băilor romane descoperite sub actualul centru istoric. Nu sunt la fel de spectaculoase precum cele din Bath sau Roma, dar oferă o imagine fascinantă asupra modului în care funcționa un centru balnear acum aproape două milenii.

De aici, merită să continui spre Marktplatz și străduțele vechi ale orașului, unde casele colorate și fațadele elegante păstrează atmosfera unei Germanii care pare neatinsă de secolul XXI.

Pauză de cafea

Una dintre surprizele Baden-Badenului este că, în ciuda reputației sale luxoase, centrul orașului este plin de cafenele accesibile și mici restaurante locale unde poți mânca mult mai ieftin decât în marile capitale vest-europene.

Încearcă o felie de Schwarzwälder Kirschtorte — celebra prăjitură Pădurea Neagră — și privește orașul trecând lent pe lângă tine.

Lichtentaler Allee: promenada unde se plimba Europa

Dacă există un loc care definește Baden-Baden, acesta este Lichtentaler Allee.

Promenada de aproape trei kilometri urmărește cursul râului Oos și traversează unul dintre cele mai elegante peisaje urbane din Germania.

În secolul XIX, aici se plimbau aristocrați ruși, diplomați britanici, artiști francezi și membri ai familiilor regale europene. Baden-Baden era supranumit atunci „capitala de vară a Europei”.

Astăzi, aleea păstrează aceeași atmosferă calmă: poduri elegante, vile istorice, grădini și arbori seculari.

Este probabil unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa pentru o simplă plimbare fără destinație.

Ziua 2: Orașul lui Dostoievski și al marilor cazinouri europene

Puține orașe sunt atât de strâns legate de literatură precum Baden-Baden.

Aici a venit de mai multe ori Feodor Dostoievski, fascinat și distrus în același timp de jocurile de noroc.

Experiențele sale din cazinoul local aveau să inspire celebrul roman Jucătorul.

Astăzi, Casino Baden-Baden este considerat unul dintre cele mai frumoase cazinouri din lume. Interioarele sale aurite, saloanele inspirate de Versailles și atmosfera Belle Époque fac ca vizita să merite chiar și pentru cei care nu intenționează să joace.

Mark Twain glumea că este „cel mai frumos cazinou din lume”.

Nu este greu de înțeles de ce.

Friedrichsbad și Caracalla: două feluri diferite de a înțelege relaxarea

Nu poți vizita Baden-Baden fără să intri măcar într-un spa termal.

Orașul are 12 izvoare termale cu temperaturi care ajung până la 68°C. Pentru experiența istorică autentică, alegerea este Friedrichsbad.

Inaugurat în 1877, acesta combină tradiția băilor romane cu sistemul irlandez de băi cu aer cald și funcționează după un ritual celebru în 17 etape. Practic, nu mergi doar la spa, ci participi la un ritual aproape ceremonial care durează câteva ore.

Pentru o experiență mai modernă există Caracalla Spa, cu piscine termale interioare și exterioare, saune și zone de relaxare inspirate de arhitectura romană.

Muzee surprinzătoare într-un oraș al wellnessului

Baden-Baden nu este doar despre ape termale.

Museum Frieder Burda găzduiește una dintre cele mai importante colecții de artă modernă și contemporană din Germania, cu lucrări semnate de Picasso, Gerhard Richter, Jackson Pollock și Georg Baselitz.

La câteva minute distanță se află Staatliche Kunsthalle Baden-Baden, unul dintre cele mai active spații expoziționale dedicate artei contemporane.

Este unul dintre paradoxurile orașului: sub aparența unei stațiuni elegante și liniștite se ascunde o viață culturală surprinzător de activă.

O excursie scurtă în Pădurea Neagră

Dacă ai trei zile la dispoziție, rezervă măcar o jumătate de zi pentru natură.

Baden-Baden este una dintre cele mai bune porți de intrare în Pădurea Neagră, regiunea care a inspirat povești, legende și basme germane timp de secole.

Traseele sunt bine marcate și accesibile chiar și pentru cei fără experiență montană. În multe locuri, pădurea pare exact cum și-o imaginau frații Grimm: întunecată, densă și misterioasă.

De ce merită Baden-Baden

Într-o Europă în care multe destinații istorice au devenit victimele propriului succes turistic, Baden-Baden păstrează încă ceva rar: eleganță fără ostentație.

Nu este un oraș al listelor obligatorii.

Este un oraș al ritmului lent.

Poți petrece o oră într-o baie termală construită pe fundații romane, apoi să te plimbi pe urmele lui Dostoievski, să bei cafea într-o piață liniștită și să închei ziua într-o pădure care pare desprinsă din basmele germane.

Poate tocmai de aceea Baden-Baden continuă să fascineze după două milenii.

Pentru că nu încearcă să impresioneze. Doar să te facă să rămâi puțin mai mult.

Credit foto imagine principala: Gerd Eichmann/ Wikipedia Commons/ CC-BY-4.0

The post Baden-Baden, orașul termal unde Europa aristocratică venea să se vindece first appeared on Turism Istoric.

De-a lungul veacurilor aceste instrumente au evoluat, alcătuirea lor crescând în complexitate, astfel încât în zilele noastre găsim ceasuri cu mecanisme de funcționare ce ating performanțe aproape inimaginabile, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.

Odinioară, oamenii de la țară nu aveau nevoie de ceas. Dar, influențați de orășeni, au făcut rând pe rând o astfel de investiție. Primele ceasuri fabricate aveau mecanisme din lemn. Apoi au apărut cele metalice cu cadran de sticlă sau de porțelan, pictate.

Ceasurile țărănești, prevăzute cu clopot sau gong spiralat pentru marcarea sonoră a orelor, au o execuție relativ simplă din punct de vedere al mecanismului, însă o mare sensibilitate artistică, prin pictura cu motive florale, zoomorfe sau peisaje.

Ele provin din Germania secolelor XIX – XX, regiunea Pădurea Neagră, și erau exportate în toată Europa, ba chiar și pe alte continente. Ceasurile erau la îndemâna locuitorilor de la sate, datorită prețului accesibil, de unde și denumirea de ceasuri „țărănești”.

Pe lângă rolul lor de măsurare a timpului, aceste ceasuri au fost folosite și ca piese decorative în interiorul locuințelor.

Dacă doriți să admirați ceasuri „țărănești” și să aflați mai multe detalii despre acestea, vă invităm să vizitați Muzeul de Etnografie Brașov, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea.

The post Ceasurile „țărănești”, fabricate în Germania secolelor XIX-XX și exportate în toată Europa first appeared on Turism Istoric.