Nu de puține ori arheologii au descoperit în diverse site-uri o serie de monezi de bronz pe care nu apăreau efigia împăratului sau simbolurile autorităților romane, ci diverse imagini cu conținut erotic. S-a crezut că sunt niște medalione folosite în diverse culte, însă răspunsul corect pare să fie altul: plată pentru prostituție sau jeton pentru vestiar la băile publice?

„Spintria”, căci așa se numesc aceste monezi, era moneda sexuală a Romei antice, folosită pentru a plăti pentru folosirea bordelurilor. În teorie era interzisă plata cu monede cu efigia împăratului în acele locuri rău famate și de aceea se folosea spintria. Putem să spunem că sunt mai degrabă jetoane de bronz sau argint. Pe avers apare un cuplu reprezentat în poziție sexuală, iar pe revers un număr. Erau bătute din alamă sau bronz și aveau aproximativ 20 mm în diametru. Nu aveau un caracter oficial din partea statului și nu țineau loc de monedă.

Iată cum funcționa sau cum presupun arheologii că ar fi funcționat procesul. În funcție de prestigiul prostituatei, clienții plăteau de obicei între doi și șaisprezece ași (ceea ce echivala cu un denar de argint) pentru a avea o relație sexuală cu ea. Banii erau dați întotdeauna în avans. Se pare că exista un fel de jurnal sau catalog (meniu) care avea mai multe jetoane sau monede pe care fusese gravată o poziție sexuală.

Aceste jetoane reprezintă o mare varietate de scene sexuale și un număr care variază de la I la XVI. Conform teoriei cele mai acceptate în prezent, fiecărui act sexual îi corespunde un preț, atribuit în ași (moneda oficială), iar poziția prezentă pe jeton ar fi fost inclusă în actul sexual sau ar fi indicat o ipoteză inițială, aceasta deoarece numerele pe care le includ pe jeton nu coincid cu prețurile cunoscute printre prostituate.

O altă ipoteză este că cifrele ar indica la rândul lor munca pe care trebuie să o facă prostituată, un fel de număr de catalog. Reprezentările grafice foarte realiste au ușurat lucrurile între romani și prostituate străine, care nu înțelegeau latina.

Alte ipoteze după descoperirile de la Pompeii

O altă ipoteză este că erau folosite ca jetoane de vestiar în dressingul băilor suburbane. Pe pereții băilor suburbane din Pompei există fresce care au fost pictate cu scene sexuale identice sau asemănătoare cu cele de pe jetoane. Pe aceste scene sexuale pictate pe fresce existau și numerele care apar pe reversul jetoanelor. Se speculează că scenele sexuale și cifrele de pe jetoane se refereau la picturile murale ale scenelor și cifrelor sexuale.

Vestibul al unei băi publice de la Pompeii

Când jetonul era dat unei persoane, îi oferea astfel acces la un loc în care să-și pună hainele – cum funcționează azi vestiarele de la sălile de sport. E posibil să-și fi pus hainele în cutia care stătea pe raftul de lemn din dressing cu numărul respectiv.