În perioada regimului comunist, vizitele de stat oficiale includeau, printre altele, şi bifarea unor obiective precum pieţele sau muzeele şi băile de mulţime. Rolul era unul clar propagandistic, pentru a arăta oaspetelui capitalist beneficiile regimului comunist și recunoștința.
Unul dintre preşedinţii americani care au făcut astfel de vizite în România a ajuns în celebra Piaţa Obor din Capitală, precum şi la Muzeul Satului
Pe 2 august 1969 avea loc o vizită oficială a unui preşedinte al SUA în România, care avea să pună ţara noastră într-o lumină bună peste hotare. Evenimentul a fost considerat crucial pentru diplomaţia românească, vizita fiind socotită importantă pentru ambele părţi. Nicolae Ceauşescu l-a primit pe oficialul american cu onorurile destinate unui şef de stat, iar printre chestiunile discutate s-a numărat, printre altele, problema războiului americano-vietnamez. După vizita oficială, preşedintele american a declarat presei din SUA că în România a trăit „cea mai emoţionantă experienţă“ dintre toate cele peste 50 de vizite făcute în străinătate.
Richard Nixon şi strugurii din Piaţa Obor
Richard Nixon, căci despre el este vorba, a ajuns prima dată în România în 1967, când era doar candidat la preşedinţia SUA. În 1969, a revenit în ţara noastră, într-o vizită oficială, alături de soţia sa, cu scopul de „a îmbunătăţi contactele între naţiunile noastre”, conform afirmaţiilor preşedintelui american.
Nixon a făcut o baie de mulţime, a mâncat struguri din Piaţa Obor oferiţi de o precupeaţă şi a vizitat, de asemenea, Muzeul Satului, unde a dansat periniţa. Oficialul american a ajuns cu limuzina decapotată şi prin cartierul Balta Albă, unde Ceauşescu i-a arătat blocurile nou construite. Aproape un milion de bucureşteni au participat la manifestările de simpatie faţă de Nixon, evenimentul fiind o rază de speranţă pentru români, care visau într-o apropiere de lumea liberă.
În 1971, Nicolae Ceauşescu i-a întors vizita în Statele Unite ale Americii.
A doua zi după revenirea lui Nixon în SUA, unul dintre deputaţii americani a pus în Congres chestiunea clauzei celei mai favorizate pentru România. Se considera că dictatorul român dorește o desprindere de URSS și se încerca prin această manevră, încurajarea lui Ceaușescu să rupă „solidaritatea” comunistă.
Un ajutor de 11,5 milioane de dolari a acordat apoi guvernul american României după inundaţiile din 1970.
.