Categories: de pe globnoutăți

Spionul român și cel care a zguduit regimul comunist, Ion Mihai Pacepa, a murit de COVID-19

Ion Mihai Pacepa, cel mai înalt în rang ofiţer de servicii secrete din blocul estic care a cerut vreodată azil politic în SUA, a murit duminică, la vârsta de 92 de ani, din cauza COVID-19, scrie The Epoch Times.

În primele ore ale dimineţii de 14 februarie 2021, COVID-19 a realizat ceea nu au putut o recompensă de două milioane de dolari şi două echipe de asasini sponsorizaţi de la Bucureşti: l-a „ucis“ pe Ion Mihai Pacepa, fost adjunct al şefului Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) a României comuniste şi consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu, care a defectat în Occident în 1978.

Ion Mihai Pacepa, sau „Mike”, după cum îi spuneau apropiaţii, a decedat după ce s-a infectat cu SARS-CoV-2.

Vestea morţii lui Ion Mihai Pacepa, cunoscut pentru dezvăluirile sale despre operaţiunile serviciilor secrete din blocul estic, a fost dată de Ronald J. Rychlak, avocat, jurist, autor şi comentator politic american.

Rychlak este profesor de drept la Universitatea din Mississippi School of Law şi este titular al catedrei de drept şi guvernare Jamie L. Whitten.

Acesta îi aduce un omagiu lui Pacepa. El aminteşte de faptul că, în 2017, vicontele Christopher Monckton, consilier al fostului premier britanic Margaret Thatcher, l-a numit pe Pacepa drept „cel mai influent om din secolul XX şi, probabil, de la începutul secolului XXI”.

„El a fost omul care a dat jos cortina de fier prin expunerea dezinformării din blocul estic. Din păcate, majoritatea oamenilor nu au auzit de Pacepa şi nici de munca sa”, scrie Ronald J. Rychlak

Ion Mihai Pacepa s-a născut la Bucureşti, pe 28 octombrie 1928. Şi-a făcut studiile la Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. A fost recrutat de serviciul secret al Republicii Socialiste Române încă înainte de absolvire, fiind încadrat la Direcţia a II-a de Contrainformaţii Economice. A avansat până în postul de adjunct al şefului DIE. Din 1972 până la dezertarea sa, în iulie 1978, a fost consilierul lui Nicolae Ceauşescu pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică.

În iulie 1978, a fost trimis în Republica Federală Germană pentru transmite un mesaj secret cancelarului Helmut Schmidt. Ajuns la Bonn, s-a dus la ambasada americană şi a cerut azil politic în SUA. A primit cetăţenie americană şi a colaborat cu serviciile secrete din SUA în diferite operaţiuni legate de blocul estic.

În raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, autoriii remarcă „rolul excepţional jucat” de Pacepa „în demascarea naturii criminale a regimului şi a Securităţii”. Potrivit raportului, Pacepa „a contribuit la degradarea dramatică a imaginii lui Ceauşescu”.

Ion Mihai Pacepa a devenit cunoscut mai ales datorită cărţii „Orizonturi Roşii: Cronicile unui spion comunist”, publicată în 1987. Cartea a ajuns iniţial la publicul român sub forma unui serial difuzat de Europa Liberă. Se spune că străzile din Bucureşti erau pustii în momentul citirii unor fragmente din „Orizonturi Roşii”.

Considerat un trădător de către Nicolae Ceauşescu, dezertorul a fost condamnat la moarte. La 7 iulie 1999, Curtea Supremă a României a emis Decizia 41/1999 prin care a anulat sentinţele date în acest sens.

În afară de condamnările la moarte, Ceauşescu a stabilit o recompensă de două milioane de dolari pentru asasinarea lui Pacepa. Recompense de acest fel au fost puse şi de către fostul lider palestinian Yasser Arafat şi fostul dictator libian Muammar al-Gaddafi. Unul dintre cei însărcinaţi cu uciderea lui Pacepa a fost Carlos Şacalul, care ar fi primit un milion de dolari pentru operaţiune.

Pacepa a publicat articole despre spionaj în diverse ziare şi reviste americane, precum The Wall Street Journal, National Review, The Observer sau Washington Times.

Maria Stefan

Recent Posts

Moara de hârtie din Brașov, distrusă de trupele principelui Gabriel Báthory

Poate că azi nu ne putem imagina o lume fără banala hârtie. Însă în trecut…

o zi ago

De ce vrea muzeul Luvru să mute Mona Lisa în altă sală

Mona Lisa va avea în curând o nouă casă. Tot la Luvru, dar într-o altă…

o zi ago

Cum arată cel mai impozant pod construit la ordinul domnitorului Ștefan cel Mare

O asociație din Transilvania a început în toamna anului trecut lucrări de restaurare a podului…

o zi ago

Tariful pentru trăsuri și taximetre în Bucureștiul începutului de secol XX

La finalul secolului al XIX-lea, prima parte a Șoselei se termina pe partea dreaptă cu…

2 zile ago

Fosile de mamut donate Muzeului Național al Banatului

Patrimoniul Muzeului Național al Banatului se îmbogățite cu o donație extraordinară: fosile de mamut, donate…

2 zile ago

România Atractivă este primul program de turism cultural care scoate la lumină obiective de patrimoniu mai puțin cunoscute

România Atractivă, programul național de susținere a turismului cultural, finanțat prin PNRR, va fi lansat…

2 zile ago