Sora geamănă a capelei Reginei Maria de la Balcic, abandonată în bălării

La marginea Alexandriei, în apropierea şoselei care leagă capitala de reşedinţa de judeţ a Teleormanului, stă ascuns între bălării un monument istoric unic în ţară. Capela Stella Maris de la Vităneşti, construită după modelul capelei Reginei Maria de la Balcic, este captivă pe terenurile unei societăţi private şi, până acum, niciun demers legat de includerea ei în circuitul turistic nu s-a concretizat.

Între Alexandria şi comuna Vităneşti, pe drumul european care duce spre Bucureşti, nu departe de şoseaua foarte circulată, se ascunde un monument istoric considerat o adevărată bijuteri arhitecturală, care din păcate este inaccesibilă privitorilor. Cei mai mulţi trecători ştiu că în spatele porţilor ruginite, care pot fi văzute din şosea, se află terenurile agricole ale unei societăţi private. Bătrâni din comuna Vităneşti, aflată în apropiere, îşi amintesc faptul că aici a funcţionat, până în 1989, sediul unui CAP. Foarte puţini sunt cei care ştiu că, în spatele bălăriilor care au crescut în jurul gardului şi porţilor ce se văd din şosea, se află unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din Teleorman.

Capela Stella Maris are o povestea impresionantă şi tristă care se leagă de numele unui mare om politic din perioada interbelică, Victor Antonescu, de numele Reginei Maria şi de numele filosofului Constantin Noica.

Cine a ridicat capela?

Ctitorul capelei a fost Victor Antonescu, membru marcant al PNL, om de stat şi diplomat important al secolului trecut. A fost ministru al Justiţiei între 1914-1917, ministru de Finanţe în 1916 şi ministru de Externe între 1936-1937. Teleormăneanul a fost, de asemenea, ministru plenipotenţiar al României la Paris, fiind unul dintre oamenii politici români care au jucat un rol important la Conferinţa de Pace de la Paris. Soţia lui, Eliza Antonescu, a fost o apropiată a Reginei Maria. Pentru capela ridicată la conacul de la Vităneşti, Antonescu a cerut planurile chiar de la Regina Maria, dorind să ridice aici un lăcaş după modelul celui de la Balcic. Construcţia a demarat în 1936.

Deşi modelul a fost celebra capelă a Reginei Maria, construcţia de la Vităneşti este diferită de cea de la Balcic. Spre deosebire de capela reginei de la Balcic, cea de la Vităneşti a fost făcută din piatră. Capela este o construcţie specială, având doar naos şi altar. Absida altarului este tipic bizantina, ca şi restul clădirii. Interiorul este în intregime îmbrăcat în frescă, iar picturile originale s-au păstrat în timp. În schimb, frescele exterioare ale capelei, nu au făcut faţă timpului şi intemperiilor naturii, şi astăzi se disting destul de greu.

În testamentul întocmit cu câţiva ani înainte de moarte, Victor Antonescu a lăsat capela moştenire Academiei Române. Aşa prevede un document semnat la data de data de 11 iulie 1943. Ulterior, politicianul şi-a refăcut testamentul. A cerut să fie înmormântat alături de soţie în micul lăcaş, dar s-a râzgândit în privinţa donaţiei. Mormintele celor doi ctitori au fost profanate de ruşi în perioada celui de-al doilea război mondial. După trecerea trupelor ruseşti prin zonă, localnicii au găsit în afara mormintelor rămăşiţele celor doi şi le-au îngropat la loc.

Confiscată de comunişti

După instalarea regimului comunist, conacul lui Victor Antonescu şi implicit capela au fost confiscate. Aici a fost amenajat şi a funcţionat ani buni un CAP. După 1990, CAP-ul s-a privatizat şi ansamblul arhitectural, împreuna cu capela au ajuns pe terenurile unei societăţi private. Capela s-a deteriorat, în timp, din cauza dezinteresului celor care au avut-o în grijă.
În anii 90, capela a fost descoperită de pictorul Ion Drăghici care a demarat un proiect de restaurare a picturilor interioare. Interiorul capelei, îmbrăcat în întregime în fresca, a fost complet restaurat în 1994. Înăuntru, pot fi văzute şi astăzi frescele care îi infatiseaza pe ctitori, Victor si Eliza Antonescu şi pictura care o reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul, pe bolta absidei altarului.

Capela Stella Maris face parte dintr-un ansamblu arhitectural, în care intră şi conacul lui Victor Antonescu, acelaşi imobil în care s-a născut filosoful Constantin Noica. Atâta capela, cât şi casa sunt, în continuare, abandonate pe terenurile societăţii agricole aflată acum în faliment. De-a lungul anilor, autorităţile din Teleorman au promis aducerea acestui monument istoric la lumină şi introducerea în circuitul turistic. Cea mai concretă promisiune s-a referit la realizarea unui drum de acces către capelă, însă până în prezent nu s-a făcut nimic.