Salvarea Mormântului pictat Hypogeu din Constanţa, anulată

Consiliul Judeţean Constanţa a fost nevoită să anuleze licitaţie pentru achiziţionarea de servicii de proiectare (PT+CS+DDE), servicii de asistenţă tehnică din partea proiectantului şi execuţie lucrări pentru obiectivul de investiţie „Salvarea şi punerea în valoare a Mormântului pictat Hypogeu”. Motivul: nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse oferte care, deşi pot fi luate în considerare, nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/sau financiare.

Proiectul „Salvarea şi punerea în valoare a Mormântului Pictat Hypogeu“ vizează conservarea, restaurarea şi protejarea cavoului Hypogeu prin reconstituirea picturii murale din interiorul mormântului, refacerea arhitecturii şi realizarea unei structuri de protecţie prin asigurarea unui climat care să permită conservarea; realizarea unei construcţii anexe formate din punct de informare şi corp anexă care să găzduiască instrumentele de prezentare şi interpretare ale monumentului şi care să asigure toate utilităţile administrative necesare, amenajarea peisagistică şi asigurarea dotărilor pentru expunerea, protecţia şi punerea în valoare a monumentului.

 Pentru salvarea şi punerea în valoare a Mormântului pictat Hypogeu, Ministerul Dezvoltării Regionale a alocat 1,4 milioane de euro, durata de implementare a proiectului fiind de 34 de luni, iar contribuţia Consiliului Judeţean Constanţa de – 1,2 milioane de lei. Contractul a fost semnat anul trecut în luna iunie la Constanţa de preşedintele CJC, Marius Horia Ţuţuianu şi vicepremierul şi ministrul Dezvoltării de la acea vreme, Paul Stănescu .

Mormântul pictat de tip Hypogeu

A fost descoperit în ziua de 25 februarie 1988, cu prilejul unor lucrări edilitare realizate în perimetrul necropolei tomitane. Intrarea în mormânt este prevăzută cu dromos (culoar de acces), iar dimensiunile camerei funerare sunt: 2,80 X 2,30 X 2,05. Tencuiala din interiorul mormântului a fost acoperită de reprezentări antropomorfe, zoomorfe şi fitomorfe. Pe peretele nordic este pictat un banchet funerar la care participă cinci persoane, iar doi servitori toarnă vin celor aşezaţi la masă; pe masă se află un platou cu peşte şi coşuleţe de pâine.

 Pe peretele vestic este pictat un iepure mâncând struguri şi patru potârnichi alături de o cupă, iar pe peretele estic sunt două păsări care ciugulesc dintr-un coş. Pe peretele sudic, deasupra intrării în cavou, sunt pictaţi patru porumbei şi motive vegetale. Toate aceste reprezentări cuprind numeroase simboluri creştine, fapt ce demonstrează că cei înhumaţi au fost creştini.

 În mormânt au fost descoperite patru schelete în poziţie întinsă, cu capul spre vest, un schelet adunat în stânga intrării şi un schelet de copil depus într-o amforă, în dreapta intrării. Ca obiecte funerare, au fost descoperite: mărgele, brăţări şi un unguentariu. Mormântul a fost construit în prima parte a secolului al IV-lea şi a fost utilizat pentru înhumări succesive până la începutul secolului al V-lea.

Sursă: Ziua de Constanţa