Poveştile celor mai cunoscute străzi din vechiul Bucureşti. De ce era faimos Bulevardul Magheru în trecut

În trecut, Bucureştiul avea doar câteva străzi cunoscute, celelalte fiind doar ulițe. Vă prezentăm astăzi poveştile celor mai cunoscute străzi din vechiul oraş.

Construită în 1692, în timpul lui Constantin Brâncoveanu, artera numită în trecut Podul Mogoşoaiei a fost unul dintre cele mai cosmopolite bulevarde, cu o structură caleidoscopică ce îmbina moda vremii cu prezenţa rafinată a oamenilor de cultură bucureşteni. 

În perioada interbelică, cunoscuta stradă a devenit cartierul general al modei. La fiecare pas apăreau atelierele croitorilor şi pălărierilor iscusiţi, ticsite de materiale de cea mai bună calitate, din care erau confecţionate haine pentru toate gusturile şi buzunarele. Profesioniştii de pe Calea Victoriei ştiau să mulţumească oameni din toate clasele sociale şi croiau la foc continuu rochii, paltoane şi costume. Cel mai mult lucraru conform tendinţelor venite din vestul Europei şi imitau pentru români moda pariziană a acelor vremuri. 

Bulevardul Magheru, plin de artiştii şi genii neînţelese

Bulevardul Magheru a fost considerat, în timpul perioadei interbelice, unul dintre cele mai moderne din lume şi unic în Europa. Privit atunci ca echivalentul 5th Avenue-ului american, Magheru era populat de clădiri înalte, geometrice, care sfidau arhitectura clasică şi aliniau România celor mai emancipate ţări occidentale. Această arteră este templul celor mai renumiţi arhitecţi modernişti din România, iar unele dintre clădirile reprezentative construite de ei se mai păstrează şi astăzi. Horia Creangă a proiectat clădirile Patria şi Burileanu-Malaxa, Duiliu Marcu a realizat Casa de Credit şi Asigurări a Magistraţilor, iar Arghir Culina este proiectantul Hotelului Ambasador. 

Pe lângă importanţa lui culturală, Bulevardul Magheru este renumit şi pentru localurile în care se adunau laolaltă fel de fel de indivizi, de la scriitori şi regizori de succes, până la boemi scăpătaţi sau artişti neînţeleşi. Cei doi poli, al succesului şi al dezamăgirii, erau restaurantele Podgoria şi Grădiniţa. Primul îi găzduia pe aceia transformaţi deja în personalităţi naţionale, în vreme ce al doilea era adăpostul „stelelor căzătoare”, numelor care se cufundau în uitare şi care îşi reprimau acolo dezamăgirile. 

La cutremurul din 1977, Magheru a fost grav afectat, multe imobile au fost avariate ori s-au prăbuşit. Au dispărut edificiile Scala, Cassata şi Dunărea, monumente ale arhitecturii bucureştene. Odată cu Revoluţia din decembrie 1989, acest bulevard a rămas cunoscut şi pentru baricada care s-a format la hotelul Intercontinental. 

Calea Victoriei, cea mai cunoscută arteră a Capitalei

Calea Victoriei este cea mai cunoscută stradă din Bucureşti, locul unde domniţele ieşeau la plimbare printre maşini în perioada interbelică şi care în ultimii ani s-a transformat în principala arteră comercială din oraş. Cunoscută la început sub denumirea de Uliţa cea Mare sau de Drumul Braşovului, Calea Victoriei de azi îşi datorează existenţa lui Constantin Brâncoveanu.

El este cel care, în 1692, a tăiat drum care să lege moşia sa de pe malul Dâmboviţei cu moşia de la Mogoşoaia. Acolo va construi faimosul palat de la Mogoşoaia. Calea Victoriei era în trecut pavată cu butuci de lemn şi uşor-uşor s-a tranformat în cea mai cunoscută stradă a Bucureştiului.