Povestea crucii din locul până unde s-a retras Mihai Viteazul din calea lui Sinan Pașa, după luptele de la Călugăreni

La 65 de kilometri de Piteşti, în satul Bădeni din comuna argeşeană Stoeneşti, pe „Plaiul Mălăişte”, zona în care s-a retras Mihai Viteazul după lupta de la Călugăreni (1595) se află o cruce impresionantă închinată voievodului, cu o poveste la fel de impresionantă.

Este vorba de un monument de aproape trei tone, ridicat pe o stâncă de pe dealul „Colţul Albinei”. 

“În zona subcarpatică a Stoeneştilor, Mihai Viteazul a instalat tabăra militară”

 “La 13/23 august 1595, la Călugăreni (între Giurgiu şi Bucureşti), Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (1593-1601), a obţinut o  mare victorie împotriva armatei otomane, condusă de Sinan Paşa.Însă, datorită asimetriei de forţe, Mihai se retrage la Stoeneşti, pe valea Dâmboviţei, la cca. 20 de km sud-est de Câmpulung, în aşteptarea sprijinului militar din partea lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei. În zona subcarpatică a Stoeneştilor, Mihai Viteazul a instalat tabăra militară, unde a regrupat şi reorganizat forţele, făcând apoi joncţiunea cu trupele venite în sprijin din Transilvania, conduse de Sigismund Báthory şi din Moldova, conduse de domnitorul Ştefan Răzvan”, explică prof. dr. Constantin Vărăşcanu. 

Între timp, Sinan Paşa începuse să transforme Ţara Românească în provincie otomană (valâyet). “Atunci s-a produs contraofensiva forţelor reunite ale celor trei ţări române, reunite la Rucăr, determinând retragerea precipitată spre Dunăre a forţelor otomane. 
La 8 octombrie a fost eliberată Târgoviştea, la 12 octombrie Bucureştii, iar la 20 octombrie Cetatea Giurgiu”, arată prof. dr. Constantin Vărăşcanu. 

“Un simbol preţios al istoriei naţionale”

Campania otomană din 1595 s-a încheiat cu o mare victorie românească, iar crucea pe care azi o vedem pe Colţul Albinei, tocmai de această reuşită militară aminteşte. “În amintirea trecerii lui Mihai Viteazul şi a vitejilor de la Călugăreni pe plaiurile legendare ale Muscelului, în satul Bădeni, din comuna Stoeneşti a fost ridicată o cruce de piatră, cu text în slavonă.

În 1935 a fost ridicată o cruce de lemn, pe o stâncă numită Colţul Albinei, la o altitudine de 1125 m, în apropierea locului unde a poposit oastea voievodului român.  După o vreme, crucea s-a deteriorat. În locul său, la 11 mai 2010 a fost amplasată o cruce monumentală de metal, înaltă de 15 m şi cântărind cca. două tone. Crucea lui Mihai Viteazul este o dovadă grăitoare a unor evenimente memorabile şi un simbol preţios al istoriei naţionale”, mai spune, pentru „Adevărul”, prof. dr. Constantin Vărăşcanu.

Maria Stefan

Recent Posts

Cabana Negoiu, cum a fost construită prima cabană montană din România

În urmă cu 143 de ani a început povestea primei cabane montane din România. Construită…

2 ore ago

Europa a înregistrat în 2023 un număr record de zile caniculare. Care sunt efectele vizibile?

Într-un raport comun al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE și al Organizației Meteorologice…

13 ore ago

Cele mai bune destinații din Europa pentru o vacanță între fete

Cele mai bune destinații din Europa, dacă vreți să mergeți „ca fetele”. De la orașe…

o zi ago

O descoperire într-o piramidă mayașă dezvăluie prăbușirea dramatică a dinastiei conducătoare

Într-un vechi templu-piramidă mayaș din Guatemala, arheologii au descoperit recent oasele carbonizate a cel puțin…

o zi ago

Au cumpărat un conac vechi de 400 de ani și a descoperit sub podea o comoară

În timp ce-și renovau bucătăria din casa lor veche, doi soți din Dorset, Anglia, au…

2 zile ago

Insulele Canare se epuizează – spaniolii nu mai fac față supraturismului

Din insulele Baleare şi până în Canare, din Barcelona până la Malaga, manifestaţiile ostile supraturismului…

2 zile ago