Castelul a fost ridicat de savantul român Bogdan Petriceicu Hașdeu pentru geniala şi frumoasa sa fiică, Iulia Hasdeu, primul român care a absolvit Facultatea Sorbona din Paris. Aceasta a murit fulgerător în anul 1888, la vârsta de 18 ani, de tuberculoză. Devastat de pierderea unicului său copil Bogdan Petriceicu Hasdeu a consacrat un adevărat cult fiicei sale şi s-a refugiat în spiritism ca unic mod de a se consola şi de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo. Acest castel a fost construit special cu acest scop. Se zvonește că imobilul a fost construit pe baza unor schiţe pe care scriitorul le-a primit în somn, chiar de la Iulia Hașdeu.
Încă de la început castelul a primit o denumire sugestivă: „templul metafizic”. Există 6 încăperi care mai de care mai interesantă:
Sala 1 – Salonul de primire al doamnei Iulia Hasdeu, soția scriitorului, unde se află bustul de marmură al soției scriitorului;
Sala 2 – Sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereții camerei;
Sala 3 – Templul Castelului, cel mai înalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele și un altar. În mijlocul turnului, unde se urcă pe trepte metalice, se află o statuie a lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani. Războiul, cutremurele și ignoranța umană au afectat de multe ori castelul, dar statuia lui Iisus nu a fost niciodată atinsă. În această sală se pot observa și cele trei camere, cea albastră, cea roșie și cea verde, culori date de vitralii.
Sala 4 – Biroul de lucru al lui B.P.Hasdeu, în care se află portretele savantului, al soției și al fiicei lor Iuliei. Tot aici în biroul scriitorului există şi o gaură în perete, pe unde se crede că pătrundea în castel, din camera de spiritism, spiritul Iuliei.
Sala 5 – Camera cu cale, dedicată Iuliei Hasdeu, unde se află păpușa Iuliei, o sculptură, bustul Iuliei Hasdeu, de Ioan Georgescu, din marmură de Carrara, realizat în 1890. De asemenea, aici se afla jurnalul și caietul de matematică al Iuliei.
Sala 6 – Camera obscură, unde aveau loc ședințele de spiritism, care are un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeșnic și o statuetă a lui Iisus.
De altfel mai sunt și alte lucruri care atrag atenția vizitatorilor precum: uşa masivă circulară, cele două tronuri de piatră de la intrare, pe care sunt săpate cele şapte reîncarnări importante ale Iuliei, pentagrama şi cele şapte cercuri.
Dincolo de preocupările pentru spiritism în care a fost cufundat total marele savant după moartea fiicei sale, în folclorul vremii localnicii au ţesut numeroase poveşti care dau fiori. Se spune că, uneori, din castel se auzea Iulia cântând la pian, în aplauzele bătrânului său tată, care ieşea la geam şi urla “precum lupii”. Alţii au relatat că au văzut-o pe Iulia prin curtea castelului, îmbrăcată într-o rochie albă şi cu margarete în braţe. Ba chiar spuneau că dimineaţa câteva flori au fost găsite în curtea castelului, deşi nu era timpul acestora.Castelul a avut mult de suferit în timpul celor două războie mondiale, dar a fost restaurat între anii 1962-1964. Tot atunci comisia Monumentelor Istorice luând decizia să-l transforme în muzeu. Grație profesorului de istorie Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din județul Prahova, aici va fi deschis la data de 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial “B.P.Hasdeu”. Afectat de cutremurul din 4 martie 1977, Castelul intră într-un lung proces de restaurare și consolidare, care se va termina abia prin 1995.
