Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina, în restaurare, la 14 ani de la terminarea lucrărilor anterioare

Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina se află, din nou, în restaurare, la 14 ani de la terminarea lucrărilor anterioare, care au durat un deceniu.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Flaviu Buta, a precizat, pentru Agerpres, că administrația locală a demarat, în urmă cu câteva luni, procedura de desemnare a unei firme care să se ocupe de “efectuarea măsurilor minimale, de maximă urgență”, pentru materialul litic de la Poarta a III-a.

Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina este probabil cel mai fotografiat monument al fortificației bastionare ridicate în prima jumătate a secolului al XVIII-lea și locul în care turiștii aleg, de obicei, să facă cele mai multe fotografii individuale și de grup,.

Situată între bastioanele Sf. Eugeniu de Savoia și Sf. Capistrano, asigurând intrarea în fortăreața propriu zisă, Poarta a III-a este susținută de patru piloni și opt pilaștri angajați ce susțin prin arcuri puternice bolțile deasupra cărora se ridică postamentul statuii ecvestre al lui Carol al VI-lea, împăratul austriac în timpul căruia s-a ridicat cetatea.

Cea mai mare și mai bine conservată cetate de tip Vauban din Europa, fortificația bastionară din Alba Iulia a fost ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 și 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Aceasta ar fi trebuit să devină principala fortificație a Transilvaniei, fiind construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de sistemele concepute de mareșalul Vauban, arhitect militar francez.

Fortificația avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât și de consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate. Cetatea bastionară, apărată de trei sisteme de fortificații, are forma unui heptagon neregulat, cele șapte bastioane conferindu-i o imagine stelată.

_{Foto sus: Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina (© Codrinb / Wikimedia Commons)}