„La ultimele negocieri pe cale diplomatică între ministerele Agriculturii din România și Bulgaria, în dialog cu Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE) s-a ajuns la un acord prin care România va primi recunoașterea europeană prin înregistrarea produsului «Plăcintă Dobrogeană IGP» și publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat. Opoziția Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus și un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noștri au făcut o opoziție hotărâtă și susținută aproape doi ani”, a declarat pentru Agerpres Ionuț Diaconeasa, consilier în cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Europene și Relații Internaționale din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Acesta a precizat că Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul județului Constanța și fără recunoaștere IGP, cu caractere chirilice sau latine „Dobrudzhanka banitsa” pentru o perioadă de 10 ani, deși inițial ceruse 15 ani. De asemenea, vecinii bulgari nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de „Plăcintă Dobrogeană”.
Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie copt, precopt, congelat și crud congelat obținut din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caș și ouă. Foile produsului se obțin prin întinderea și tragerea aluatului. Foile cu umplutură sunt rulate, încrețite și așezate în formă de spirală în tăvi rotunde. Greutatea produsului este între 500 și 2.000 de grame. Gustul este sărat dat de amestecul de brânză telemea, caș, ouă și iaurt coapte împreună cu foile din aluat nedospit.
Produsul „Plăcintă Dobrogeană” are o consistență moale, fragedă, datorită amestecului de ou și iaurt turnat deasupra, față de alte produse de același tip, care au o consistență crocantă cu suprafața ușor casantă. O altă deosebire față de alte produse de același tip este folosirea aluatului necongelat al foilor, aluat proaspăt pregătit pentru fiecare șarjă de produs finit.
România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnați de Pleșcoi, Telemea de Sibiu, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibănești, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Foto sus: congerdesign / Pixabay
Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…