Piesele de mobilier săsesc din Transilvania aveau ca ornamentică simboluri solare, pomul vieții, spirala, șarpele încoronat, dar și alte animale fantastice ce erau sculptate sau pictate.
Începând cu secolul al XVI-lea, s-a trecut de la formele sculptate la cele pictate. Theo Zelgy, în lucrarea „Pictura mobilierului săsesc transilvănean”, menționează că în secolul al XVI-lea se va impune, datorită apariției picturii cu șablonul, pictarea motivelor florale, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.
Dacă până atunci pictura consta într-un decor de tip gotic, această tehnică va fi înlocuită cu una nouă datorită calfelor, care au călătorit în Austria, Triol și Bavaria (motivele decorative erau ordonate în chenare).
Deși decorurile vegetal – florale erau stilizate (greu de identificat), totuși se putea observa o atenție sporită în reprezentarea florii pasiunii, a florii de granat, a frunzei de acant și a lalelei. Cu timpul, ornamentica va suferi modificări, elementele simple fiind înlocuite cu un decor bogat și de dimensiuni mai reduse.
Ca simbolistică, linia orizontală marca realul, pământescul, iar linia verticală simboliza aspirația spre înalt; forma „S”semnifica ideea de ambiție, siguranță; spirala – trudă și perseverență; cercul era un simbol solar; floarea pasiunii sugera suferință, răbdare sau împăcare; floarea de granat înfățișa iubirea; laleaua însemna mândrie, putere, bucurie de viață. Dacă bulbii florilor și rădăcinile duceau la ideea de perseverență, stabilitate, reprezentarea fructelor (de exemplu, strugurele) simboliza împlinirea, succesul.
Dacă doriți să admirați aceste ornamente și să aflați mai multe detalii despre acestea, vă invităm să vizitați Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea și Muzeul Etnografic Săcele.
Foto sus: Interior săsesc din Transilvania, Muzeul de Etnografie „Gheorghe Cernea” din Rupea (© Muzeul de Etnografie Brașov)