Una dintre cele mai frumoase pesteri din lume este în România. Este imensă și foarte importantă, de aceea turismul se face sub control strict. Are mai multe „etaje” și a fost locuită parțial de om. Peștera are o lungime totală de peste 20 de kilometri. În această peșteră au fost descoperite vetre de foc datând din neolitic.
Peștera Toplița, o minune a României
Peştera Topolniţa, care se află în judeţul Mehedinţi, este o peşteră naturală, locuită parţial de om, cu altitudinea absolută de 434 m; relativă de 84 m. Prezintă cinci deschideri şi are o lungime totală de peste 20.500 metri.
Peştera gigantică are cu o reţea de galerii dispusă pe patru etaje: două fosile, unul subfosil şi altul activ, ca urmare a acţiunii apei din trei pâraie.
Peştera a fost împărţită de speologi în mai multe sectoare. Unul dintre ele, cel mai important este sectorul Peştera Femeii, din care se ajunge în Culoarul Liliecilor şi apoi în Culoarul Vetrelor, unde au fost identificate vetre de foc ce datează din neolitic, din epoca dacică şi din cea medievală.
Împreună cu acestea se aflau şi materiale ceramice sau piese de metal.
Lacurile uimitoare din peșteră
Peştera Topolniţa este una dintre cele mai frumoase şi mai importante peşteri din lume. Peştera, subordonată administrativ Academiei Române, este protejată şi închisă circuitului turistic. Vizitarea se face controlat.
Urmele arheologice descoperite aparţin epocilor: neolitic, Hallstatt, epoca dacică, epoca medievală.
„Numeroase lacuri, sclipind ca gheaţa la lumina lanternelor, întrerup pe alocuri cursul subteran al apei, sporind frumuseţea peşterii.
Pe întreg parcursul peşterii se întâlnesc galerii ornate cu stalactite şi coloane, cu stalagmite-lumânări, cu ghirlande, draperii, baldachine şi valuri translucide din calcit imaculat”, face cunoscut DJS Mehedinţi.
O astfel de galerie este Galeria Racoviţă foarte bogată în formaţiuni de calcit, în care unele zone, ca Pădurea de Lumânări sau Lacul de Cleştar, sunt de o rară frumuseţe, arată DJS Mehedinţi.
În România, promovarea este inexistentă
Peștera este deschisă pentru o singură zi pe an, mai exact în timpul sărbătorii care îi poartă numele. În restul anului fiind vizitată doar cu permisiunea Academiei Române.
Chiar dacă lucrările pentru facilitarea accesibilității turiștilor au fost finalizate prin crearea de piste betonate, electricitate, balustrade și scări.
Acestea sunt necesare pentru zonele denivelate care duc la punctele de atracție principale. Din păcate promovarea peșterii este aproape inexistentă.
