Construit între 1899 şi 1903 de către arhitectul Karel Liman şi decorat de Bernhard Ludwig, castelul Pelişor a fost conceput ca reşedinţă pentru principele Ferdinand, moştenitorul coroanei regelui Carol, şi pentru soţia sa, principesa Maria.

Clădirea, situată pe domeniul de la Sinaia, în imediata apropiere a castelului Peleş, avea să devină în timp adevărata reşedinţă de vară a familiei regale. Castelul cel mare era mult prea somptuos şi extravagant pentru gusturile viitoarei regine a României şi nu răspundea nevoii de intimitate a tinerei familii. 

În timpul domniei regelui Ferdinand, Peleşul era rezervat aproape în exclusivitate evenimentelor oficiale, în timp ce Pelişorul era locul unde „preferăm să ne păstrăm obiceiurile în căminul nostru, mai mic şi mai vesel”, aşa cum mărturisea regina în memoriile sale.

La Pelişor s-au născut şi au crescut cei şase copii ai cumplului regal: principele Carol, viitorul rege al României, principesa Elisabeta, viitoarea regină a Greciei, principesa Maria, viitoarea regină a Iugoslaviei, principele Nicolae, principesa Ileana, arhiducesă de Habsbourg şi principele Mircea, răpus de febra tifoidă la doar trei ani. 

Tot la Pelişor avea să-şi găsească sfârşitul regina Maria, în iulie 1938, însoţită în ultimele clipe de viaţă de fiica ei cea mare Elisabeta şi de nepotul ei, viitorul rege Mihai I.

Tocmai pentru că devenise căminul familiei, interiorul clădirii poartă amprenta puternică a reginei Maria, cele 90 de încăperi fiind decorate, sub supravegherea sa, într-o varietate a stilului Art Nouveau, ce împleteşte elemente celtice şi bizantine, potrivit patrimoniupeles.ro.

Imagine din timpul construirii palatului Pelişor din Sinaia

Detaliile interioarelor sunt mult mai sobre decât cele pe care le regăsim la Peleş, dar adună în mod simbolic elemente de arhitectură tradiţională specifice Văii Prahovei, elemente brâncoveneşti, fiind considerat un elogiu al Reginei Maria faţă de tot ceea ce însemna românesc.

Principalele săli ale ”cuibului” reginei Maria sunt Holul de onoare, decorat cu lambriu din lemn de stejar, dar şi cu un spectaculos luminator cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900, oe care îl regăsim inclusiv la castelul Peleş.

Pelişor, palatul unde s-au născut două regine şi un rege. Imagini rare din timpul construicţiei ”cuibului” reginei Maria, probabil din anul 1901

Biroul regelui Ferdinand este o încăpere sobră, în care elementul central este imensul birou din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfăţişează castelele Peleş, Pelişor şi Foişor.

Capela integrată apartamentului reginei Maria se află într-un spaţiu placat cu marmură de Ruschiţa, accesibil printr-o arcadă cu coloane, aurită, ce poartă o inscripţie emblematică. Nota de reculegere conferă vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă, potrivit informaţiilor oferite de Uniunea Nationala a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI).

Spectaculos este dormitorul de aur, mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte şi Meserii de la Sinaia (şcoală înfinţată de rege), după planurile şi desenele reginei. Elementele de obilier sunt sculptate în lemn de tei, aurite, cu decoraţie de inspiraţie celtică şi bizantină.

Biroul reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncoveneşti şi un cămin specific interioarelor româneşti, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele şi masa pentru corespondenţă sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul şi crucea gamată.

Interior din holul central al palatului Pelişor

Camera de aur de la Pelişor se remarcă graţie pereţilor din stuc aurit decoraţi cu frunze de ciulini, motivul drag reginei fiind legat de Scoţia, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice şi bizantine este pus în valoare şi de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon, potrivit sursei citate.

Deşi construit între anii 1899 şi 1902 sub atenta supraveghere a arhitectului castelului Peleş, cehul Karel Liman, Pelişorul a suferit o serie de redecorării interioare la insistenţele reginei până în 1929, când talentatul arhitect ceh moare.

”Palatul Pelişor a avut nevoie de consolidări, modernizări şi amplificări ale funcţiunilor sale. În acelaşi timp cu restaurarea, s-a realizat şi o amplă extindere în continuarea clădirii iniţiale. Programul a cuprins un complex de spaţii cu multiple destinaţii: săli de spectacol, birouri de lucru, un cinematograf, piscină. A fost necesară realizarea unui puternic zid de sprijin, captarea tuturor izvoarelor din amonte într-un canal “deschis” în interiorul construcţiei şi evacuarea apei pe sub clădire, în lacul din apropiere. Trebuie relevat înaltul grad de finisare al decoraţiilor interioare reprezentative”, potrivit UNRMI.

În perioada regimului comunist, Pelişorul a suferit aceeaşi soartă că restul proprietăţilor regale din Sinaia, fiind rezervat ca reşedinţă de protocol, închis publicului până în anii 90. În 2006 a fost retrocedat familiei regale, iar în prezent se poate vizita ca muzeu.