Citind site-ul adevărul.ro am dat peste o relatare a unui blogger care merită toată atenţia şi care ar trebui reprodusă tocmai pentru ca cineva să ia atitudine. Faptul că mulţi dintre aleşii noştri se gândesc mai întâi la buzunarul lor şi apoi la ceea ce trebuie să facă din funcţia pe care o ocupă, este deja un fapt cotidian. Deşi nu ar trebui ca lucrurile să stea astfel, suntem în măsură doar să constatăm.
În trecut am scris despre bisericile din patrimoniu Olteniei, locaşuri de cult care se năruie împreună cu istoria ce o poartă. Azi preluăm în câteva articole diferite relatările lui Marcel Radut Seliste despre ce se întâmplă în juteţele Olteniei, bogate în patrimoniu turistic şi istoric, dar care în ciuda potenţialului, înregistrează adevărate drame.
Craiova şi Judeţul Dolj
Autorităţile municipiului Craiova au luat hotărârea de a participa la competiţia europeană de desemnare a titlului de „Capitală Culturală Europeană”. O iniţiativă curajoasă, care merită sprijinită. Dificultăţile cu care se vor confrunta autorităţile craiovene sunt însă mari, dată fiind neglijenţa aproape penală de care au dat dovadă edilii din trecut faţă de patrimoniul cultural imobil al Craiovei şi Judeţului Dolj.
Să enumerăm câteva dintre clădirile de patrimoniu şi de mare importanţă pentru istoria culturală a oraşului Craiova, aflate în stare de degradare şi a căror pierdere reprezintă o lovitură devastatoare pentru zestrea istorică a Cetăţii Băniei.
În mai multe imobile, până la retrocedare, au funcţionat diferite instituţii publice. Dacă fostul proprietar (statul, primăria ori vreo companiei de stat) a reuşit să asigure o întreţinere oarecum minimală, după retrocedare multe dintre aceste imobile de patrimoniu au intrat într-un proces de degradare ireversibilă. Câteva exemple: Casa „Puiu Pleşa” (fost sediu pentru Curtea de Conturi Dolj), Casa „Gogol” (ex-sediu Direcţia de Statistică), Casa „Dianu” (ex-sediu Şcoala Populară de Arte „Grigore Gabrilescu”), Casa „Chintescu” (ex-sediu Direcţia Judeţeană Poşta Română), Casa ”Dinopol”. Aceste clădiri, cândva adevărate bijuterii de arhitectură, sunt o privelişte tristă, degradarea în care sunt lăsate să zacă fiind justificată de unii dintre proprietari prin lipsa resurselor financiare. O justificare mulţumitoare, se pare, şi pentru autorităţile din domeniul culturii şi patrimoniului care se fac că nu observă distrugerea patrimoniului cultural al oraşului Craiova.
Să mai amintim alte trei clădiri de patrimoniu a căror existenţă este în pericol şi pe care le vom pierde pentru totdeauna, dacă nu se intervine urgent, anume Casa „Ionel Pleşia” (sediul Bibliotecii Franceze ”Omnia”, în stare avansată de degradare, cu fisuri în faţadă şi în pereţii interiori), Casa „Boicescu” (construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, în degradare) şi Casa „Geblescu” (construită între anii 1800-1830, în degradare).
În judeţul Dolj întâlnim alte imobile de patrimoniu care sunt supuse degradării, datorită nepăsării penale cu care proprietarii şi autorităţile locale tratează problema restaurării şi conservării patrimoniului local.
În comuna Coţofenii din Faţă există, în stare de ruinare, Conacul ”Coţofenilor”, monument istoric deosebit de important pentru zestrea de cultură a Olteniei. În comuna Brabova, se degradează într-un ritm accelerat Cula „Izvoranu-Geblescu” (construită între anii 1780-1800), monument istoric care necesită urgente lucrări de consolidare a structurii, care a fost grav afectată de seismul din 1977. În comuna Sadova, turnul clopotniţei Mânăstirii Sadova (construi între 1632-1640) se deteriorează într-un ritm accelerat, iar în comuna Şitoaia, „Crucea de piatră de la Şitoaia” se află în stare avansată de degradare şi în pericol de distrugere totală, pentru că acest monument istoric este pur şi simplu abandonată sub cerul liber.