Construcția Palatului Telefoanelor se datorează Marii Crize Economice din 1923 care nu a ocolit nici România. Din această cauză guvernul de la aceea vreme a decis să contracteze un împrumut de la un trust american. Acestă hotărâre a dus la acordarea unui monopol pe o perioadă de 20 de ani a Corporației Internaționale de Telefonie și Telegraf din S.U.A., companie care a decis ridicarea a ceea ce s-a numit Palatul Telefoanelor.
Locul construcției a fost ales pe amplasamentul Terasei Oteteleșanu, în vecinătatea vechii clădiri a Teatrului Național. Palatul s-a vrut a fi un exemplu al modernității și al progresului și de aceea a avut o serie de elemente folosite în premieră în România.
Un proiect ambițios
Palatul Telefoanelor a fost construit timp de 20 de luni, între 1931 și 1933 . A fost prima clădire înaltă cu structură metalică din România, scheletul fiind realizat la Uzinele și Domeniile de Fier Reșița.
Înălțimea de 52,5 m nu a fost depășită de nici un alt edificiu până în anii 70 când a fost clădit Hotelul Intercontinental.
Cei trei arhitecți ai proiectului, Louis Weeks, Edmond Van Saanen Algi şi Walter Froy au imaginat o clădire după modelul zgârie-norilor care populau peisajul urban al S.U.A. Stilul Palatului a fost unul Art Deco cu motive decorative care făceau trimitere la cultura egipteană antică.
Un alt element de progres a fost considerat telefonul care se regăsea în stilizarea detalilor interioare.
În 1934 a fost inaugurat cu fast în prezenta regelui Carol al II-lea, dar în societatea bucureșteană interbelică Palatul Telefoanelor a provocat o oarecare rumoare, care s-a stins cu trecerea anilor.
Între 1940 și 1946 a fost supus unor construcții de extindere atât pe verticală, cât și pe orizontală.
A rezistat cu stoicism cutremurelor din 1940, 1977, 1986, 1990, dar și bombardamentelor trupelor Aliaților din timpul Celui De Al Doilea Război Mondial.
Viața în comunism și post-comunism
Odată cu ajungerea la putere a comuniștilor, Societatea de Telefoane a fost Naționalizată și Palatul Telefoanelor a ajuns in proprietatea statului.
Un studiu efectuat în 1993 a indicat probleme la structura clădirii datorită antenelor de telecomunicațiii de pe acoperiș. În 1995 a fost demarat cel mai mare proiect de reconstrucție din România care s-a întins pe o perioadă, a implicat 700 de persone și a costat 1 milion de euro.
În anul 2014 Palatul Telefoanelor a fost scos la licitație de Telekom România care îl deține, dar până în prezent nu și-a găsit alt proprietar.
Cum viitorul este nesigur, Palatului Telefoanelor îi rămâne doar trecutul și singurătatea spaților care cândva erau populate de angajații companiei de telefonie române.
Autor: Ioana Gonțea
Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…
View Comments
Bani investiti aiurea.
Trebuia sa postati imagini cu forma si aspectul initial al cladirii. Sa se vada adevarata fata, adevarata maretie a cladirii. Nu mai vorbim de interior, care nu mai pastreaza nimic din frumusetea acestei cladiri.
1) Inaugurarea a fost la 24.04.1933 - a existat în interior şi o placă comemorativă din marmură albă pe care era înscrisă această dată, dar după naţionalizare, placa a... dispărut" fără urmă, dar, din fericire a rămas nedistrusă o fotografie a ei, pe care, din păcate, softul dvs. nu-mi permite s-o ataşez aici, dar v-o trimit la această adresă electronică (sper să ajungă mesajul la dvs.!)
2) Unele surse dau 20 de luni timpul de construire a Palatului Telefoanelor, alte surse dau 17 luni - eu am impresia că cei cu 17 luni se referă strict la timpul înălţării clădirii Palatului Telefoanelor, iar cei cu 20 de luni adaugă timpul de demolare a clădirii Terasei "Oteteleşanu" (cafenea) şi amenajarea de şantier. Pot să vă trimit şi o fotografie de ziar cu terasa demolată şi cu panoul investiţiei, care, din păcsate este ilizibil (poate găsiţi pe cineva care are un soft prin care să-l poate face lizibil!)
Ipoteza mea cu cele 3 luni pentru demolarea Terasei nu este valabilă, căci o fotografie din presă, din 26.02.1931, ne arată demolarea începută!... Vă trimit poza prin e-mail.