Palatul Telefoanelor de pe Calea Victoriei este unul dintre simbolurile Bucureștiului încă din perioada interbelică când a fost construit. Parcursul său, de la o clădire care a scandalizat societatea vremii cu arhitectura sa inovatoare până la imaginea cărților poștale este una care s-a împletit inevitabil cu istoria.
Construcția Palatului Telefoanelor se datorează Marii Crize Economice din 1923 care nu a ocolit nici România. Din această cauză guvernul de la aceea vreme a decis să contracteze un împrumut de la un trust american. Acestă hotărâre a dus la acordarea unui monopol pe o perioadă de 20 de ani a Corporației Internaționale de Telefonie și Telegraf din S.U.A., companie care a decis ridicarea a ceea ce s-a numit Palatul Telefoanelor.
Locul construcției a fost ales pe amplasamentul Terasei Oteteleșanu, în vecinătatea vechii clădiri a Teatrului Național. Palatul s-a vrut a fi un exemplu al modernității și al progresului și de aceea a avut o serie de elemente folosite în premieră în România.
Un proiect ambițios
Palatul Telefoanelor a fost construit timp de 20 de luni, între 1931 și 1933 . A fost prima clădire înaltă cu structură metalică din România, scheletul fiind realizat la Uzinele și Domeniile de Fier Reșița.
Înălțimea de 52,5 m nu a fost depășită de nici un alt edificiu până în anii 70 când a fost clădit Hotelul Intercontinental.
Cei trei arhitecți ai proiectului, Louis Weeks, Edmond Van Saanen Algi şi Walter Froy au imaginat o clădire după modelul zgârie-norilor care populau peisajul urban al S.U.A. Stilul Palatului a fost unul Art Deco cu motive decorative care făceau trimitere la cultura egipteană antică.
Un alt element de progres a fost considerat telefonul care se regăsea în stilizarea detalilor interioare.
În 1934 a fost inaugurat cu fast în prezenta regelui Carol al II-lea, dar în societatea bucureșteană interbelică Palatul Telefoanelor a provocat o oarecare rumoare, care s-a stins cu trecerea anilor.
Între 1940 și 1946 a fost supus unor construcții de extindere atât pe verticală, cât și pe orizontală.
A rezistat cu stoicism cutremurelor din 1940, 1977, 1986, 1990, dar și bombardamentelor trupelor Aliaților din timpul Celui De Al Doilea Război Mondial.
Viața în comunism și post-comunism
Odată cu ajungerea la putere a comuniștilor, Societatea de Telefoane a fost Naționalizată și Palatul Telefoanelor a ajuns in proprietatea statului.
Un studiu efectuat în 1993 a indicat probleme la structura clădirii datorită antenelor de telecomunicațiii de pe acoperiș. În 1995 a fost demarat cel mai mare proiect de reconstrucție din România care s-a întins pe o perioadă, a implicat 700 de persone și a costat 1 milion de euro.
În anul 2014 Palatul Telefoanelor a fost scos la licitație de Telekom România care îl deține, dar până în prezent nu și-a găsit alt proprietar.
Cum viitorul este nesigur, Palatului Telefoanelor îi rămâne doar trecutul și singurătatea spaților care cândva erau populate de angajații companiei de telefonie române.
Autor: Ioana Gonțea
Bani investiti aiurea.
Trebuia sa postati imagini cu forma si aspectul initial al cladirii. Sa se vada adevarata fata, adevarata maretie a cladirii. Nu mai vorbim de interior, care nu mai pastreaza nimic din frumusetea acestei cladiri.
1) Inaugurarea a fost la 24.04.1933 – a existat în interior şi o placă comemorativă din marmură albă pe care era înscrisă această dată, dar după naţionalizare, placa a… dispărut” fără urmă, dar, din fericire a rămas nedistrusă o fotografie a ei, pe care, din păcate, softul dvs. nu-mi permite s-o ataşez aici, dar v-o trimit la această adresă electronică (sper să ajungă mesajul la dvs.!)
2) Unele surse dau 20 de luni timpul de construire a Palatului Telefoanelor, alte surse dau 17 luni – eu am impresia că cei cu 17 luni se referă strict la timpul înălţării clădirii Palatului Telefoanelor, iar cei cu 20 de luni adaugă timpul de demolare a clădirii Terasei “Oteteleşanu” (cafenea) şi amenajarea de şantier. Pot să vă trimit şi o fotografie de ziar cu terasa demolată şi cu panoul investiţiei, care, din păcsate este ilizibil (poate găsiţi pe cineva care are un soft prin care să-l poate face lizibil!)
Ipoteza mea cu cele 3 luni pentru demolarea Terasei nu este valabilă, căci o fotografie din presă, din 26.02.1931, ne arată demolarea începută!… Vă trimit poza prin e-mail.