Palatul şi grădinile Bragadiru au preţ disponibil la cerere. Construcţia din 1894 are o suprafaţă de 10.110 metri pătraţi care cuprind 120 de camere şi 43 de băi. Potrivit Artmark, ansamblul este disponibil pentru vânzare în trei variante – integral: palat şi grădina; palatul de 10.110 mp cu terenul aferent, de 4.369 mp; grădina de 12.122 mp, pretabilă unei dezvoltări imobiliare.
Complexul arhitectural poartă numele fondatorului său, Dumitru Marinescu Bragadiru (1842-1915). Personaj emblematic pentru oraş, a pornit dintr-o familie săracă de muncitori şi a ajuns să fie al treilea industriaş al Europei la început de secol XX. La finalul secolului XIX, a înfiinţat o fabrică de bere. Pe atunci, în Bucureşti funcţionau doar două astfel de întreprinderi, ambele de origine germană: Luther (viitoarea Griviţa) şi Oppler (ulterior GIB). În apropiere, Bragadiru a construit un loc de recreere pentru angajaţi, urmând o veche tradiţie a fabricilor de bere. Astfel a luat naştere „Colosul”, cum a fost cunoscută clădirea la începuturile sale, în jurul anului 1905. Conceput ca Palat al Culturii, a fost folosit ca berărie şi sală de spectacole, dar şi pentru serbarea unor evenimente de familie ale lucrătorilor.
Palatul Bragadiru a fost realizat după planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl în anul 1894. Este o construcţie impresionantă, atât prin mărime, cât şi prin arhitectură şi decoraţiuni, cu o atenţie deosebită acordată detaliilor: scări în spirală în stil Normand, stucaturi, statui inserate în faţadă, oglinzi veneţiene şi balcoane în stil Victorian. Grădina de vară şi terasa completează armonios arhitectura eclectică.
Cu o sală de bal spectaculoasă, care poate funcţiona şi ca sală de teatru sau de concerte, o bibliotecă, o popicărie, numeroase camere, magazine şi birouri ce funcţionau la parter, el îmbină stilurile unor celebre clădiri ale vremii – Camera de Comerţ, Poşta Română, Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC-ul) şi clădirea Curţii Supreme de Justiţie, toate construite în aceeaşi perioadă.
În iunie 1948, averea familiei a fost confiscată, iar palatul a devenit Casa de Cultură „Lenin” a sectorului V şi a funcţionat cu acest scop până în 1989. După căderea regimului comunist, a fost părăsit, până în 2003, când a fost retrocedat urmaşilor lui Dumitru Marinescu Bragadiru, care au refăcut clădirea.
Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…