Palatul lui Cuza. Turul virtual al reşedinţei în care s-a sinucis unul dintre fiii lui

Distrusă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, reședința lui Cuza de la Ruginoasa, care ascunde drame ce i-au adus faima teribilă de palat „blestemat”, și-a recăpătat strălucirea arhitecturală și farmecul de odinioară.

Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa a fost construit între 1800-1811 de către  vistiernicul Săndulache Sturdza (care avea să și moară înjunghiat pe treptele acestui palat), cel care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase reședințe pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. Stilul inițial a fost cel neoclasic, păstrat de capela reședinței, stil care se impusese cu predilecție în arhitectura civilă din Moldova acelor timpuri. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza „preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului gotic”, angajând pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Lucrările au fost finalizate în 1855.

„Clădirea, care păstrează și astăzi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de formă pătrată, cu un etaj, fiecare din cele patru fațade având aceleași elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatră. Asemănarea frapantă cu Palatul de la Miclăușeni, județul Iași, nu este întâmplătoare, acesta fiind construit de o altă ramură a familiei Sturdza”, se arată pe pagina oficială a Palatului Culturii „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa.

În 1862, fiul lui Săndulache Sturdza a scos la licitație clădirea, care a fost cumpărată de către Alexandru Ioan Cuza, pentru a-i fi reședință de vară. De mobilier s-a ocupat chiar soția domnitorului, Elena Cuza, care a cumpărat piese de la Paris.

Se spune că Elena Cuza n-a fost însă fericită la Ruginoasa, mai ales că știa de sfârşitul tragic al lui Săndulache Sturdza, iar fatalitatea cu care privea reședința avea să fie întărită mai târziu, după moartea lui Cuza: unul dintre fiii domnitorului, Dimitri, s-a îndrăgostit de o servitoare şi s-a sinucis în camera sa, după ce doamna Elena a alungat-o pe tânără, pentru a nu se ajunge într-un moment în care familia ar fi putut fi făcută de ruşine. Celălalt fiu al domnitorului, Alexandru, a murit la doar 23 de ani, din cauza unor probleme la inimă, chiar în luna de miere, după ce s-a căsătorit cu Maria Moruzzi.

Trupul lui Cuza a fost înmormântat inițial la Ruginoasa, dar mutat apoi

Așa cum se știe, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a murit în exil, la Heidelberg, în Germania, pe când locuia la hotel Europa (1873). Potrivit unor mărturii, ultima sa dorință a fost aceea de a fi înmormântat la Ruginoasa, acolo unde își regăsise, pentru scurtă vreme, liniștea sufletească, alături de doamna Elena.

„Trupul neînsuflețit al domnitorului a fost adus și înmormântat la Ruginoasa, lângă biserică. În 1907, cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele într-o criptă special amenajată, în biserică. Piatra de mormânt originală, din marmură albă, de Carrara, a fost depusa și ea în capelă. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ruginoasa a avut neșansa de a se afla chiar pe linia frontului, fiind expusă la mari distrugeri. Pentru a evita o profanare a mormântului lui Cuza Voda, osemintele sale au fost evacuate la Curtea de Argeș”, se mai arată pe pagina palatului.

Palatul de la Ruginoasa. FOTO ruginoasa.mmb.ro

După război, deoarece Biserica de la Ruginoasa a fost grav avariată, osemintele domnitorului au fost depuse la Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, unde se află și astăzi.

Restaurat

Distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Palatul și-a recăpătat strălucirea arhitecturală și farmecul specific, după anul 1978, când a fost restaurat. În anul 1982, aici s-a deschis Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”, conform mijloacelor specifice perioadei.

Palatul a trecut printr-o amenajare și remodelare funcțională în perioada 2012 – 2013.

Reamenajarea spațiului expozițional a avut la bază o serie de documente originale, printre care amintim: «Commande de son Altesse, la Princesse Alexandre Couza, Pour etre expediee à sa Residence de Roujinossa pres Tzutzora sur le Pruth, par Galatz» document aflat la Biblioteca Academiei și care este format din 12 file mari, cuprinzând descrierea amănunțită a fiecărei piese din mobilierul comandat, însoțită de schițe pe calc și de eșantioane din stofă pentru draperiile unora dintre încăperi, și un manuscris în limba franceză din colecția Muzeului Unirii din Iași, intitulat «Inventaire de tous les meubles et autres objets se trouvant dans le palais Ruodzinoassa».

Documentul, însumând 36 de file, a aparținut Elenei Cuza, din dorința căreia s-a și scris, și a fost datat în perioada imediat următoare anului 1864, când palatul era deja mobilat și efectiv locuit de familia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Amenajarea actuală reconstituie fidel reședința domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Plecând de la aceste documente certe, care prezintă elementele de mobilier și stofe din interioarele Palatului, și făcând analogii cu exemple similare din perioadă, pentru partea lipsită de documentare, fiind vorba în special de tratarea pereților și a tavanelor, amenajarea actuală reconstituie fidel reședința domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

„În baza documentelor originale enumerate mai sus și a schițelor, din conținutul acestora au fost reconstituite numeroase obiecte de mobilier: galerii din lemn sculptat (din esențe de nuc sau stejar, în funcție de destinația inițială), biblioteca în stil gotic din lemn sculptat, cuier din lemn, lambriu și ancadramente din lemn sculptat pentru holul de intrare, console cu oglindă în stil Ludovic, cufăr de călătorie, scaune pentru salonul de recepție. Toate aceste obiecte reconstituite au fost plasate în încăperile muzeului, conform acelorași indicații – din documentele originale ale vremii”, se mai arată pe pagina Palatului.

Pereții și tavanele au fost decorate cu elemente de stucatură și pictură realizată manual cu elemente specifice perioadei. Totodată, s-au restaurat și retapițat, conform indicațiilor din documentele originale, un număr mare de obiecte de patrimoniu prezente în vechea expoziție.

Un element care plasează muzeul în mileniul III îl constituie info-touch-ul disponibil în acest spațiu. El își propune să faciliteze accesul publicului la informații cu caracter general, referitoare la Palatul de la Ruginoasa și la familia Cuza.

Spre deosebire de cel anterior, noul parcurs expozițional respecta cu strictețe indicațiile din documentele vremii în ceea ce privește denumirea, dispunerea, mobilarea și cromatica încăperilor, concentrând partea documentară răspândită inițial în toate sălile de la parter, într-o singură sală denumită „Istoricul familiei și al palatului”, asigurând o continuare expozițională firească a sălii gift shop. Informațiile sunt prezentate interactiv, cu mijloace specifice, plasme multi-touch, proiecții video, vitrine cu fotografii și obiecte, prezentând date care nu au putut fi incluse în noua abordare tematică, dar care pot constitui o importantă bază documentară necesară aprecierii corecte a multor aspecte privind istoricul reședinței și al familiei Cuza.

Toate aceste informații, multe dintre ele inedite, sunt furnizate în limbile română și engleză.