Misterul din jurul „Oraşului Morţilor“
Există pe Pământ un loc numit „Oraşul Morţilor“, ascuns într-una dintre cele cinci creste muntoase ce traversează Osetia de Nord a Rusiei. O multitudine de mituri şi legende învăluie locul, localnicii susţinând la un moment dat că niciunul dintre oamenii care s-au aventurat acolo nu s-a mai întors în viaţă, scrie atlasobscura.com.
În oraş cu greu ajung vreodată turişti, şi nu neapărat de teamă, ci mai degrabă din cauza dificultăţilor întâmpinatre pe drum. Pentru a ajunge în Dargavs trebuie să traversezi drumuri înguste şi mai multe dealuri. Vremea ceţoasă şi dificultăţile drumului de munte creează probleme oricui încearcă să meargă în misteriosul oraş.
Cu toate acestea, oricine ajunge acolo va descoperi că oraşul este un deal acoperit cu clădiri mici de culoare albă. Interesant este că aceste clădiri au dat numele oraşului. Structurile sunt de fapt nişte case din piatră, cu două sau trei etaje, în care au fost depuse trupurile neînsufleţite ale localnicilor din vale.
Morţii au fost îngropaţi în „bărci“
Arheologii sunt foarte interesaţi de explorarea sitului, deoarece au fost găsite elemente interesante care le-au atras atenţia. De exemplu, corpurile din interiorul criptelor au fost îngropate în structuri din lemn care arată ca nişte ambarcaţiuni. Misterul se adânceşte în ceea ce priveşte modul în care bărcile au ajuns să fie utile într-un loc fără râuri navigabile. O explicaţie este credinţa că sufletul care a plecat trebuie să traverseze un râu pentru a ajunge la cer, şi, prin urmare, are nevoie de barcă.
Un alt mister este puţul din faţa fiecărei cripte. Acesta este folosit pentru a afla dacă persoana decedată a fost primită în ceruri sau nu. Prin simpla aruncare a unui bănuţ, rudele află ce s-a întâmplat cu decedatul. În cazul în care moneda loveşte o piatră de pe fundul apei, acesta este un semn bun.
Care este explicaţia pentru misterul oraşului
Potrivit unei legende, o epidemie a făcut victime în Osetia la începutul secolul al XVII-lea. Pentru a se izola de sat, bolnavii se băgau în carantină voluntar, între zidurile colibelor, şi asteptau ca boala să îşi facă efectul.
Localnicii spun că cimitirul îi ajută să înţeleagă modul în care strămoşii lor au trăit în urmă cu 400 de ani. Valea se întinde pe 17 kilometri, iar cimitirul are aproape 100 de cripte vechi de piatră. Cea mai veche dintre acestea datează din secolul al XVI-lea.
Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…