O ultimă șansă pentru conacul Brâncoveanu-Bibescu, din Breaza

Ajuns în paragină și degradat într-un procent de aproape 70%, conacului Brâncoveanu – Bibescu, din Breaza are o șansă să fie salvat. Administrația locală a contractat un credit de 700.000 de euro, bani cu care a cumpărat de la proprietar atât ansamblul arhitectonic, ajuns ruină, cât și terenul aferent, mai exact 24.000 de mp. Conacul va fi restaurat și redat circuitului turistic.

În urmă cu câțiva ani, oamenii au protestat la Breaza, după ce apăruseră zvonuri cum că fostul proprietar, SC Uzin Internațional, avea în plan să dărâme conacul și să construiască în locul lui un supermarket. Asta deoarece palatul nu era inclus pe lista clădirilor de patrimoniu.

S-a intervenit la Ministerul Culturii, iar clădirea a intrat pe lista monumentelor istorice.

La finele lui 2022, prin împrumut bancar, administrația locală a reușit să cumpere conacul și terenul aferent pentru suma de 700.000 de euro. Imobilul va fi restaurat și va reintra în circuitul turistic.

Istoria conacului de la Breaza

Conacul Brâncoveanu datează din secolul al XIX-lea și este amplasat în centrul orașului Breaza, în apropierea primăriei. El a aparținut inițial marelui ban Grigore Brâncoveanu și soției sale, Elisabeta Balș. Neavând moștenitori, ei au adoptat-o pe Zoe Mavrocordat în 1824. Zoe a moștenit întreaga lor avere. Ulterior, aceasta s-a căsătorit cu domnul Țării Românești de la acea vreme, Gheorghe Bibescu.

Moșia a rămas în posesia familiilor boierești ale României de-a lungul vremii. După Primul Război Mondial, proprietar a fost prințul Constantin Brâncoveanu, iar după 1949, proprietatea a fost naționalizată. După 1989, conacul a reintrat în posesia moștenitorilor familiei Brâncoveanu prin decizie judecătorească, dar nu a fost inclus pe lista clădirilor de patrimoniu.

După naționalizare, până în anii 1970, în conacul Brâncoveanu a funcționat mai întâi un spital pentru bolnavii de TBC, apoi o școală de fete, iar între 1980 şi 1990 a fost sediul Oficiului Județean de Turism. Clădirea este de importanță istorică nu doar pentru că au locuit personalități importante ale României din ultimele două secole, ci pentru că a fost ridicată și prin contribuția celebrului arhitect Paul Gottereau, cel care a lucrat pentru familiile bogate ale României și a proiectat o mare parte a Palatului Regal de pe Calea Victoriei.