Casa unde celebrul scriitor, F.Scott Fitzgerald a scris primul său roman, “This side of Paradise” este pusă la vânzare. Realizată în 1889 de către Clarence Johnson, locuinţa încă îşi păstrează aspectul exterior de secol XX, drept pentru este vândută pentru o sumă colosală. În urmă cu doar trei ani o altă locuință a scriitorului american, o casă din oraşul american Baltimore, unde acesta a sris romanul “Blândeţea nopţii/ Tender is the Night” (1934) a fost scoasă la vânzare pentru suma de 450.000 de dolari.
Această fost locuință a celui care a creat Marele Gatsby se află în Minnesota – 599, Summit Avenue, Saint Paul. Casa măsoară aproximativ 400 de metri pătraţi, patru dormitoare, patru băi şi valorează o mică avere – 650.000 de dolari. Casa are 3 etaje şi o punte privată. Se spune că Fitzgerald ieşea mereu pe un geam, pentru a fuma, deoarece părinţii lui îi interziceau să îşi savureze acest viciu în casă. Fitzgerald s-a lăsat de alcool în acea perioadă, şi şi-a dedicat timpul scrierii romanului şi viitoarei sale soţii, Zelda Sayre.
Francis Scott Fitzgerald (1896 – 1940) s-a născut în act mic orășel St. Paul, din statul american Minnesota. A publicat primul roman, “This Side of Paradise” (“Dincoace de paradis”, Polirom, 2005) în 1920, an în care s-a căsătorit cu Zelda Sayre, ea însăşi scriitoare. S-a bucurat de la bun început de o imensă popularitate, dar şi de recunoaştere critică, fiind considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai “generaţiei pierdute”. Capodopera sa, “The Great Gatsby” (Marele Gatsby, Polirom, 2002, 2007, 2011) a apărut în anul 1925. Următorul mare roman, “Tender Is the Night” (“Blândeţea nopţii”, Polirom, 2001, 2009), a fost publicat în 1934. În 1999, suplimentul literar al ziarului The Washington Post a declarat “Marele Gatsby” drept al doilea mare roman în limba engleză al secolului XX, după “Ulise” de James Joyce. Fitzgerald a mai scris “The Beautiful and Damned” (“Cei frumoşi şi blestemaţi”, 1922, Polirom, 2008) şi “The Love of the Last Tycoon” (“Dragostea ultimului magnat”, publicat postum în 1941). Este autorul mai multor volume de povestiri, printre care “Tales of the Jazz Age” (“Povestiri din epocă jazzului”, 1922), “All the Sad Young Men” (“Toţi aceşti tineri trişti”, 1926), “Babylon Revisited and Other Stories” (publicat în 1960 şi tradus în colecţia “Biblioteca Polirom” cu titlul “Un diamant cât Hotelul Ritz şi alte povestiri”, 2006). La editura rmânească Polirom a mai apărut şi volumul de povestiri “Strania poveste a lui Banjamin Button şi alte întîmplări din epocă jazzului” (2009), a cărui ecranizare a fost distinsă cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA şi a obţinut cinci nominalizări la Globul de Aur.