O biserică săsească de patrimoniu din anul 1300 din Brașov s-a prăbușit, reacția autorităților lasă de dorit VIDEO

Turnul Bisericii Fortificate din Rotbav, una dintre cele mai vechi din Țara Bârsei, și o parte din aceasta s-au dărâmat în acest weekend. Localnicii dau vina pe nepăsarea Bisericii Evanghelice, cea care patronează lăcașul de cult, dar și pe autoritățile statului care nu au luat nicio măsură.

Potrivit acestora, biserica era șubredă de mai mulți ani, dar cei care o au în patrimoniu nu s-au ocupat de renovarea ei, iar autoritățile nu au făcut nimic ca să îi constrângă să ia măsuri, precizează bizbrasov.ro. Turla prezenta de o bună perioadă de timp o fisură verticală, dar nu s-a luat nicio măsură pentru consolidarea ei.

Direcția de cultură și patrimoniu din județ, care ar fi trebuit să supravegheze soarta monumentelor, ridică azi neputincios din umeri. “Se va proceda la eliberarea molozului şi obţinerea unui aviz de urgenţă, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Braşov”, Ruxandra Ştefan, director executiv Direcţia Judeţeană pentru Cultură Braşov. Ca și în alte cazuri direcțiile de cultură au devenit un fel de medici legiști, care ajung doar să constate decesul unui monument de patrimoniu

 O cetate plină de istorie…

Biserica din Rotbav a fost ridicată în jurul anului 1250, în stil romanic. A fost fortificată în secolul al XV-lea şi împrejmuită mai apoi de zidurile unei cetăţi fortificate tipic săsească. Este una dintre cetăţile de acest fel care conservă în stare bună zidurile sale. Fortificaţia oferea loc pentru magazii, ateliere, grajduri, o bucătărie comună, o crescătorie de albine, însă acestea au fost distruse în urma atacurilor şi a incendiilor care au cuprins cetatea. Intrarea în cetate era apărată de turnul porţii, în care se afla şi administraţia oraşului, cu o celulă pentru prizonieri sau condamnaţi. Aceasta poate fi văzută chiar şi în zilele noastre.

Cetatea din Rotbav fost utilizată de către generalul Giorgio Basta drept refugiu în anul 1602, când a fost asediat fără succes de către principele Transilvaniei, Gabriel Bathory. Pagubele au fost imense, în mare parte şi din cauza faptului că cele mai multe construcţii erau din lemn. Aşezarea şi cetatea au fost reconstruite ulterior din piatră.

Mai citește:

Tăcuta moarte a vechilor biserici ortodoxe de lemn din Mureş

Turnul de poartă distrus în 1603 a fost construit către interior, faţada sa principală fiind aliniată zidului de incintă. Similar s-a înălţat turnul de sud-est, pe a cărui faţadă era vizibil în secolul al XIX-lea anul 1522. În secolul al XIX-lea, s-a dărâmat latura de est a zidului pentru construirea casei parohiale, care se păstrează şi astăzi în bune condiţii.

În marele incendiu din 1732 cetatea și satul Rotbav au fost arse. Lucrările de restaurare au început în 1738, în urma carora biserica a fost reconstruită, doar turnul bisericii a păstrat forma originală.

Pe vremuri, în Rotbav trăiau aproximativ 70 de familii de saşi, acum, au mai rămas doar zece persoane care mai vin la biserică. Slujbe se mai ţin aici doar o dată pe lună, respectiv în prima duminică din lună, preotul care oficiază slujbele fiind Pal Andras de la Prejmer. Nici turiştii nu prea vin, fiindcă biserica nu este deschisă în permanenţă, însă, din când, în când, mai nimeresc chiar turişti veniţi de peste hotare, care se declară impresionaţi de întreaga reţea de biserici fortificate din zonă şi de arhitectura acestora.

Interiorul bisericii era simplu, cea mai de valoare piesă considerându-se a fi pictura altarului (construit în 1740) ce îl înfăţişează pe Iisus răstignit pe cruce, iar tema picturii din partea superioară era „Învierea”.
În partea stângă a bisericii se afla un amvon decorat cu o ţesătură verde, iar spre est un balcon masiv de piatră ce a găzduit orga bisericii, adusă de la Pecs. Tot în 1907 când a fost montată orga s-a montat şi orologiul din turn adus de la Leipzig. În grămada de moloz ce o putem vedea azi au ajuns orga bisericii din Rotbav, clopotele şi ceasul din turlă.

Ce face ministerul în acest caz

După eveniment ministrul Culturii a răspuns printr-un post pe pagina sa de Facebook: “Pe baza programului de inventariere, se va redacta un plan realist privind scoaterea din pericol a monumentelor noastre. Astfel, Ministerul Culturii va invita specialiști și reprezentanți ai Institutului Național al Patrimoniului, Direcțiilor Județene de Cultură, proprietari și reprezentanți ai societății civile pentru a construi o strategie preventivă în locul măsurilor tardive și post-factum pentru monumentele în pericol de colaps”, a scris Vlad Alexandrescu.

Această decizie a fost luată după ce reprezentanți ai Ministerului Culturii s-au întrunit într-o ședință de urgență pentru a discuta două cazuri de prăbușire a patrimoniului arhitectural, care au avut loc luna aceasta: clopotnița bisericii fortificate de la Roadeș, din secolul al XV-lea, și turnul romanic al bisericii fortificate din Rotbav, din secolul al XIII-lea, reprezentativă pentru Țara Bârsei.

Potrivit datelor actuale ale ministerului, peste 600 de monumente de arhitectură se afla în stare de precolaps și colaps. Totuși aceste date sunt departe de adevăr întrucât mii de clădiri de patrimoniu din România necesită lucrări urgente.