Atunci când te gândeşti la Sinaia, cel mai uşor o asociezi cu castelul Peleş şi cu Mânăstirea Sinaia, poate şi cu castelul Pelişor sau Gara din Sinaia, sau poate cu casa memorială George Enescu din cartierul Cumpătu, pentru cei care iubesc muzica clasică, obiective despre care găseşti uşor informaţii, deoarece sunt unele dintre cele mai cunoscute din oraş. Totuşi mai sunt şi alte locuri în acest mic orăşel de munte care ar merita vizitate.

Autor: Iosifescu Nicoleta-Otilia

Panoul de informare cu date despre biserica Sfântul Ilie

Biserica cu hramul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul din oraşul Sinaia, nu este la fel de cunoscută de turişti, cum este de localnici. Prin urmare nu sunt foarte multe surse de informare pe internet şi nici scrise despre acest obiectiv turistic important al oraşului.

Imagine din interiorul bisericii care cuprinde catapeteasma şi o parte semnificativă din biserică

Oraşul Sinaia s-a dezvoltat în jurul Mânăstirii Sinaia. Castelul Peleş, reşedinţa de vară a familiei regale din România, a fost un alt factor important de dezvoltare a oraşului. Odată cu creşterea numărului de locuitori a apărut şi necesitatea existenţei unei biserici de mir. Pentru început, credincioşii oraşului au participat la slujbele de la Mânăstire.

În vara anului 1903, Sfânta Mitropolie a Bucureştilor numeşte preot pe Grigore Teodorescu, care din lipsa unui locaş de cult, va sluji tot la Mânăstire. Venirea primului război mondial zădărniceşte planurile acestuia de a edifica o biserica parohială.

Legal parohia a fost înfiinţată în anul 1910, iar biserica parohială a fost construită între anii 1933 şi 1939, prin osteneala preotului Vasile Haisan (1903-1966), numit în parohie încă din anul 1928.

Piatra de temelie a fost aşezată şi sfinţită în ziua de 26 septembrie 1933, de către patriarhul Miron Cristea în prezenţa regelui Carol al II-lea, a familiei şi curţii regale, a oficialităţilor civile, administrative şi militare din Bucureşti, Prahova şi Sinaia.

Regele Carol al II-lea şi Marele Voievod de Alba Iulia Mihai (viitorul rege Mihai 1) În timpul regimului comunist, această pictură a fost acoperită pentru a nu deranja regimul politic al vremii.
Patriarhul Miron Cristea

Construcţia bisericii a fost sponsorizată de soţii Emil şi Adina Costescu, propietarii de atunci ai uzinei Mefin. Tot de la uzină a venit şi policandrul mare. Becurile lui semnifică numărul de zile ale anului.

soţii Emil şi Adina Costinescu (ctitori ai bisericii Sfăntul Ilie)
Policandrul central; becurile semnifică numărul zilelor din an

Biserica Sfântul Ilie a fost zidită după planurile profesorului Smărăndescu, architect apreciat al secolulul XX în stil bizantin- românesc din piatră cioplită de Moroieni, căptuşită cu cărămidă dublă, cu bolţi şi acoperiş din beton armat, peste care sunt aşezate olane roşii turceşti, impresionând prin măreţie, soliditate şi frumuseţe artistică. Meşterii au fost recrutaţi din Sinaia şi localităţile din jur: Comarnic, Secăria, Cornu, neîntrecuţi lucrători în piatră cioplită. Biserica are două turle mari, dintre care una este a clopotniţei.

Peste doar şase ani, în 1939, biserica este gata şi are loc sfinţirea.

Pictura, executată în frescă, tempera şi ulei, între 1938-1939, de către pictoriţa Nina Arbore, a fost restaurată de două ori: odată în 1983 de către pictorul Cristian Samoilă, iar în 2002-2003 de către profesorul sinăian, pictor bisericesc Tănase Mocănescu.

Interior al bisericii regale Sfăntul Ilie din Sinaia. Tronul din centru era cel al Patriahului, cel din dreapta al regelui în funcţie, iar cel de-al treilea al prinţului moştenitor
Interior al bisericii regale Sfântul Ilie din Sinaia. Tronul reginei

Catapeteasma este de zid şi pictată în frescă, iar icoanele împărăteşti sunt încadrate în rame de stejar învelite în argint presat, sub formă de flori de crin. Floarea de crin este un simbol al regalităşii, fiind floarea preferată a reginei Maria. Aceasta se regăseşte şi în alte obiective turistice ale ţării noastre, precum castelul Pelişor, şi aminteşte de familiile regale franceze.

În anul 1983 biserica a fost resfinţită. Oficierea resfinţirii s-a făcut de către Preasfinţitul Roman Ialomiţeanul.

Lucrări de întreţinere efectuate de-a lungul timpului:  împrejmuirea curţii (1976), refacerea curţii (1977), refacerea instalaţiei de încălzire centrală (2010), reparaţii la acoperiş (1971, 1983 şi 2011), restaurarea picturii (1982 şi 2003) şi multe altele.

În prezent biserica este in proces de reparare a acoperişului de ţiglă.

Lucrări de reparare ale acoperişului de ţiglă

Alături de clădirea bisericii în ultimii ani s-au construit şi o cantină socială, unde oamenii sărmani primesc o masă caldă, şi o capelă mortuală.

Bibliografie:

  1. https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-ilie-sinaia-143500.html
  2. https://www.protoieriacampina.ro/wp/parohia-sfantul-ilie-tesviteanul-sinaia/
  3. https://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=86983&d=biserici-schituri-in-sinaia–sinaia
  4. https://stefan-turquoise4.webnode.ro/l/catedrala-sfantul-ilie-sinaia/
  5. https://www.youtube.com/watch?v=dAijau3mOW8
  6. https://www.youtube.com/watch?v=X9G95CEzhaM