Muzeul Etnografic de la Peșteana – Din dragoste pentru lumea satului hațegan

În Peșteana, un sătuc din cadrul comunei Densuș, județul Hunedoara, Muzeul Satului Hațegan, amenajat într-o casă tradițională din lemn, își întâmpină oaspeții dornici să experimenteze poveștile și tradițiile unei lumi rurale pe cale de dispariție.

Începuturile Muzeului din Peșteana

Muzeul Satului Hațegan de la Peșteana a fost înființat în urmă cu aproximativ zece ani, de către Anton Socaci, mult mai cunoscut de către localnici și turiști drept Nenea Antonică, locuitor al Țării Hațegului îndrăgostit de tradițiile și obiceiurile zonei și dornic de a le salva de la uitarea colectivă. Mâhnit că toate obiectele țărănești de valoare erau achiziționate de la localnici de către mici comercianți care le restaurau și le vindeau în străinătate, Anton Socaci a hotărât să adune el aceste obiecte aparținând gospodăriilor tradiționale, punând astfel bazele unui mic muzeu ce reflectă viața satului hațegan.

Intenția sa a fost de a realiza un muzeu viu, ale cărui exponate de proveniență exclusiv locală „spun povești” și nu au doar rol static. Astfel, cea mai importantă caracteristică a muzeului este reprezentată de modul în care obiectele expuse sunt organizate. Însuși fondatorul muzeului definește gospodăria țărănească hațegană drept „o mică uzină”, întrucât totul se producea local: bărbatul lucra afară, îngrijea animalele sau aducea lemnele, în timp ce femeia se ocupa de gospodăria propriu-zisă – prepararea hranei sau realizarea de țesături, aceste activități fiind cele de la care a plecat ideea înființării unui astfel de muzeu neconvențional.

Foto 1 – Indicatorul către Muzeul Satului Hațegan din Peșteana

Clădirea din lemn de stejar și piatră, cu o prispă lungă și acoperiș din țiglă, în care a fost amenajat muzeul datează din jurul anului 1900 și este singura din zonă care s-a păstrat integral. Ea însăși are o istorie interesantă, treptele din piatră având proveniență romană, fiind aduse de la Sarmizegetusa. Casa a fost achiziționată de către Nenea Antonică, fost fotoreporter și tehnician fotograf pasionat de etnografie și folclor, în anii 1990, cu intenția clară de a o transforma după restaurare într-un muzeu al comunității. Sutele de obiecte expuse au fost cumpărate de la localnicii din Peșteana și din celelalte localități din Țara Hațegului sau primite în trecut de la cunoscuți.

Foto 2 – Clădirea în care a fost amenajat Muzeul Satului Hațegan

Amenajarea muzeului

Mica locuință rurală are o pivniță, pod și trei încăperi, în care accesul se face direct din cerdac, toate fiind în prezent transformate în săli de muzeu: „Camera de zi a țăranului”, o sală de documentare, numită de fondator „Camera de fală a ardeleanului”, alături de o bucătărie țărănească funcțională.

Mai mult, curtea muzeului a fost și ea amenajată pentru a se integra cât mai bine în „povestea” spusă de Nenea Antonică: a fost săpată o fântână cu aspect rustic, s-au plantat pomi fructiferi, legume, flori sau viță de vie, s-au amenajat stupi tradiționali, rezultând astfel o adevărată gospodărie hațegană, în care turistul poate experimenta viața la țară. Acesta este invitat să interacționeze cât mai mult cu ceea ce înseamnă casa țăranului: se poate odihni la umbră, poate admira uneltele agricole expuse, poate gusta fructele sau mierea produse aici, iar copiii se pot juca cu animalele din curte sau pot asculta legendele satului expuse de către Moș Gheorghe, unul dintre bătrânii din Peșteana, care îi întâmpină cu drag pe vizitatorii muzeului.

Foto 3 – Stupii tradiționali din curtea Muzeului din Peșteana, realizați din crenguțe împletite și lut

Sălile muzeului

Prima sală care se vizitează în cadrul muzeului a fost și prima amenajată: „Camera de zi a țăranului”. Turistul găsește aici spiritul țăranului hațegan, putînd admira soba utilizată la prepararea hranei și pentru încălzire, patul pe care acesta se odihnea, masa la care citea și pe care se întâlneau în permanență Biblia sau icoanele, războiul de țesut la care femeile din gospodărie lucrau, alături de  țesăturile cu figurație tradițională și costume populare, sau blănurile ce decorau interiorul, rezultate în urma partidelor de vânătoare.

Foto 4 – Camera de zi din cadrul Muzeului Satului Hațegan

Foto 5 – Războiul de țesut

Foto 6 – Costum popular expus la Peșteana

Poate cea mai interesantă încăpere este, așa cum o numește fondatorul muzeului, „Camera de fală a ardeleanului”. Aceasta expune o varietate de cărți, documente vechi ale Țării Hațegului, monede și bancnote care au circulat în zonă, fotografii ale soldaților din zonă aduse de pe frontul Austroungar, obiecte de război, lada de zestre, mașina de cusut Singer sau piese de mobilier realizate de către țărani pentru gospodăria proprie, cum sunt dulăpioarele de agățat în perete. Un rol special este deținut de obiectele din fier ce aduc aminte de exploatările din Țara Hațegului, în prezent închise.

Foto 7 – Obiecte expuse în „Camera de fală a ardeleanului”

Foto 8 – Mașina de cusut Singer

Ultima oprire se face în bucătăria țărănească, ce include obiecte rar întâlnite în prezent, unele având sute de ani vechime. Un exemplu este bătătorul cu ajutorul căruia se pisau în piuă boabele de piper și sarea, vechi de aproximativ 300-400 de ani.

Foto 9 – Obiecte din bucătăria tradițională amenajată în cadrul muzeului

Foto 10 – Fondatorul muzeului, prezentând obiectele din bucătăria țărănească

Planurile de viitor ale Muzeului Etnografic de la Peșteana

Proprietarul Muzeului Satului Hațegan, impulsionat de interesul manifestat de turiști față de exponatele sale, și-a propus să extindă în viitor ansamblul, amenajând o șură tradițională în care urmează a fi expuse unelte și utilaje agricole utilizate de-a lungul timpului de către țăranii hațegani, un atelier de restaurare, dar și o moară ce va utiliza apele pârâului Breazova ce trece prin imediata apropiere a grădinii.

Vizitarea muzeului și a zonei

Muzeul de la Peșteana este înscris și în circuitul turistic, în Rețeaua Națională a Muzeelor Țărănești Particulare, coordonate de către Muzeul Țăranului Român, ce sprijină în fiecare zonă promovarea identității proprii. Turiștii care trec pragul Muzeului din Peșteana nu sunt numeroși, însă majoritatea aparțin turismului cultural, specific Țării Hațegului. Intrarea este liberă. Cei pe care pașii îi poartă prin micul sat de la poalele Munților Retezat pot vizita aici și alte situri, Țara Hațegului fiind deosebit de bogată în obiective culturale, precum Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Biserica Densuș, Cetatea Colț, Biserica Ortodoxă din Peșteana, cu elemente de arhitectură și picturi interioare deosebite, Biserica Reformată din Peșteana sau obiective naturale, ca Vulcanii din Densuș sau Mlaștina fără Fund din Peșteana.

Muzeul Satului Hațegan de la Peșteana prezintă atribute unice, puține astfel de case fiind astăzi în picioare, alături de și mai puținele obiecte tradiționale ce se mai regăsesc prin podurile acestora. Anton Socaci aduce, așadar, dovada vie că într-un mic muzeu, amenajat cu răbdare și pricepere, se pot conserva pagini importante din istoria satului românesc.

Autor: Olimpia Copăcenaru