Un misterios turn de piatră, rămăşiţa unei vechi biserici, atrage atenţia celor care au drum prin Grădinari (judeţul Caras-Severin).
Localitatea Grădinari se află în sudul judeţului Caras-Severin, pe drumul naţional DN 57 Moraviţa-Oraviţa, la 11 kilometri de Oraviţa şi 96 de km de Timişoara. Pe un deal, înainte de intrarea în Grădinari, se înalţă un misterios turn de piatră. Multă lume ştie că este vorba de rămăşiţele unei vechi biserici construite în urmă cu aproape 300 de ani. Aceasta ar fi fost cândva biserica locuitorilor români din Cacova (pe vechea vatră), aşa cum s-a numit Grădinari-ul înainte pe vremea Imperiului Austro-Ungariei.
Reputatul istoric Ionel Bota susţine în „Ordinul Cavalerilor Tetoni în Ţara Caraşului”, o cu totul altă variantă. Conform lui Bota, turnul este una din urmele lăsare în Banat de Ordinul Teuton „Order der Bruder vom Deutschen Haus St.Mariens in Jerusalem”.
„Prin documentul din 7 mai 1211, teutonii sunt colonizaţi în Ţara Bârsei (Burzenland) pentru apărarea graniţei de sud-est a Transilvaniei, obţinând privilegii solide precum scutiri de vămi şi dări, dreptul de a apela la judecata regală, dreptul de a ţine şi a organiza târguri, de a ridica numai cetăţi din lemn, scoaterea lor de sub jurisdicţia voievodului Transilvaniei. Teritoriul este situat doar formal într-o competenţă autoritara a ordinului şi, cum se va întâmpla în 1221, conflictul teutonilor cu regele ungar va pleca tocmai de la tentativa acestora de a transforma ţinutul, prin unificarea proprietăţilor pe temeiul organizărilor de tip religios, într-un domeniu autonom. Forţa cavalerilor e valorificată din nou, tot în 1213, în luptele de la Vidin, unde regele Andrei al II-lea (1205-1235) trimite unităţi militare formate din români, saşi, secui, pecenegi, aceştia, cu români bănateni din părţile Caraşului şi Severinului, să-l ajute pe nepotul de frate al lui Ioniţă Kaloioan, Borila (1207-1218), împotriva unei tentative de răscoala având drept scop desprinderea din ţaratul creştin de la Dunăre. Bănăţenii vin din partea cetăţii regale Karrassowa, Crucessburg, Krassoffew, unde, după 1211, se stabiliseră câţiva reprezentanţi ai Ordinului Teuton”, scrie Ionel Bota.
Conform istoricului, în 1225, Regele Andrei al II-lea îi alungă din Ţara Bârsei, folosind ca principală acuzare încălcarea delimitarilor teritoriale anterior stabilite şi ridicarea cetăţilor din piatră, nu de lemn, cum se stipulase în actele dintâi ale stabilirii membrilor Ordinului Cavalerilor Teutoni.
Astfel, Bota susţine că în Banat activa o ramificaţie a Ordinului Teuton, Ordinul Cavalerilor Gladiferi, cu ascendenţa membrilor uniunii acestor gladiferi în „unităţile” speciale creştine din vremea voievodului lui Glad.
„În 1234, gladiferii din ţinutul cărăşan mai sunt la datorie, în preajma cetăţii Caraşova dar nu excludem prezenţa lor în cetăţile Iladia, Mehadia, Urscia, Horom, Haram. În acel an, abatele Fredericus de Hamborn vine în zona ardeleană-bănăţeana pentru a face un raport-bilanţ. Astfel, în Catalogus Ninivensis al călugărilor Ordinului Premonstratens, se vorbeste de filialele acestuia, de bisericile de rit catolic ridicate în Banat şi sudul Transilvaniei, de cele aflate sub autoritatea Vaticanului sau, în numele Vaticanului, administrate în cadrul organizărilor cavalerilor teutoni. Aici, în Ţara Caraşului, în 1237 are loc fuzionarea între Ordinul Cavalerilor Teutoni şi Ordinul Cavalerilor Gladiferi. Cu acest prilej este pomenit acel gladifer, probabil din ţinutul cărăşan, Gringennens, care picta cărţi de joc”, scrie Ionel Bota.
…Realităţile bănăţene ale veacurilor XIII-XVI, evidenţiază şi pagini ale convergenţelor autohton-alogen sub semnul prezenţelor sporadice ale membrilor Ordinului Cavalerilor Teutoni în Banatul de Munte, în ţinutul cărăşan.”, a explicat Ionel Bota, în „Ordinul Cavalerilor Teutoni în Ţara Caraşului”.
View Comments
1. De ce este Ionel Bota un reputat istoric? Ce contribuții a avut? Nu toți cititorii au cultură istorică.
2. Ne este sugerat că autoritatea asupra ținutului o avea Vaticanul. Și atunci care a fost rolul lui Andrei II?
3. Dacă nu au avut dreptul la construcții de piatră (eu citisem altceva) cum de a rămas nedemolat chiar acest turn?
4. Nu se lămurește nimic relativ la titlu. Nu aflăm ce vechime are turnul (sătenii zic de vreo 3 sute ani, reputatul istoric zice de 800 ani. S-a făcut vreo datare?
5. Eu cred că este un turn de observație ridicat pentru observarea năvălirii austriecilor care furau fetele din Banat pentru a le duce slujitoare la nobilii maghiari care nu aveau nici-o importanță în Ungrovlahia până la intervenția masivă a preoților de la Vatican.
Pentru că este altfel decât tine, adică mult mai inteligent (fără supărare). Dacă nu ai cultură istorică, formează-ţi-o înainte de a posta comentarii tocmai despre... istorie! Iar ceea ce crezi tu, neargumentat, ţine pentru tine, Valeriu. Alex şi Alberto, cred că înainte de a face referiri la eseurile publicate ar trebui să le numeri înainte de a-l cataloga pe istoric drept eseist respectiv un alt fel de cercetări decât cele de pe Google în urma cărora expui doar supoziţii. Recomandarea mea, adică recomandările mele sunt să citiţi articolul integral (scris in subsol "Sursa")şi să vorbiţi personal cu dl. Bota înainte de vă expune nişte păreri nefondate. http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-misterul-turnului-singuratic-gradinari-apartinut-organizatii-militare-cavalerilor-teutoni-1_55edfb1df5eaafab2c5d3027/index.html
Dupa cum se vede, nu e un simplu cititor, de vreme ce citatele sunt ale lui?! Este directorul Teatrului Mihai Eminescu, cel mai vechi teatru din tara si de-a lungul anilor a facut o multime de cercetari pe baza unor documente vechi pe care le detine sau pe care le-a analizat pe vremea cand era student la Istorie-Filosofie. Asa ca sa nu vorbim despre cine are cultura istorica si cine nu, fara sa ne interesam inainte. Nu toti cititorii au dreptul la critica !
Din câte se vede, e un turn de cărămida (nu de piatră!!!) al unei foste biserici. In plus, pe google se vede și un cimitir vechi adiacent. Se observă că biserica a fost demolată, probabil din motive religioase revanșarde inter-creștine, cred că după 1918, era noastră, sic. A rămas turnul nedemolat, interzis de a se demola și recicla, din considerente strategic-militare române, acela de a supraveghea cursul inferior al râului Caraș (pâna la vărsarea lui în Dunăre. Excelent punct strategic.... Poate pietre din fostul "establishment teuton" din 1200 și le veți găsi în fundațiile, beciurile, cramele caselor vechi din sat!
Din câte se vede, e un turn de cărămida (nu de piatră!!!) al unei foste biserici (probabil reformate). In plus, pe google se vede și un cimitir vechi adiacent. Se observă că biserica a fost demolată, probabil din motive religioase revanșarde inter-creștine, cred că după 1918, era noastră, sic, după părăsirea locuitorilor de religie respectiva a vetrei. A rămas turnul nedemolat, interzis de a se demola și recicla, din considerente strategic-militare române, acela de a supraveghea cursul inferior al râului Caraș (pâna la vărsarea lui în Dunăre. Excelent punct strategic.... Poate pietre din fostul "establishment teuton" din 1200 și le veți găsi în fundațiile, beciurile, cramele caselor vechi din sat!
De ce nu-mi postati comentariul?
Domnu' Anonim, cititorul simplu suntem noi, cei care nu il cunoastem pe Ionel Bota. M-am uitat pe internet dupa o lista cu lucrarile publicate de el, si pare mai degraba eseist decat istoric. Vezi aici: http://www.uniuneascriitorilortm.ro/content/bota-ionel
Un alt articol, de data aceasta publicat intr-o revista de specialitate, mentioneaza prezenta cavalerilor teutoni in Banat, dar in perioada 1429-1435, cam la 200 de ani dupa datarea d-lui Bota.
http://banatica.ro/media/b24-2/II.037-046.pdf
Din fotografiile care se gasesc pe net cu acest turn se vede ca s-a folosit si caramida in constructia lui, ceea ce sugereaza interventii masive in perioada de dupa secolul XV. Arcadele de la baza turnului si ferestrele de sus sugereaza ca nu era un turn de paza, ci mai degraba un turn-clopotnita, mai ales ca in alte poze se vad si niste morminte alaturi.
In fine, de cavalerii gladiferi n-am auzit in viata mea, si mi se pare o inventie a unora ca sa se poata lauda cu un trecut glorios pe care altfel nu il au...