Mină abandonată din Apuseni, care ascunde în adâncuri zăcăminte uriașe de aur, pe cale să devină bombă ecologică

Activitatile miniere din Apuseni au ajuns in situatia de a polua ireversibil mediul inconjurator. Inchiderea vechilor galerii miniere, fara o ecologizare a acestora a dus la aparitia unor veritabile bombe ecologice. O astfel de situatie se intalneste la Almasu Mare, o comuna care in trecut era un furnizor important de aur pentru Romania.

Au trecut 15 ani de la momentul inchiderii exploatarii, cand minerii care cautau aur in strafundurile muntelui au fost disponibilizati. Oamenii au ramas doar cu amintirile si cu poluarea ce se manifesta in urma inchiderii haotice a galeriilor miniere.

La Almasu Mare a functionat mina Hanes, una dintre cele mai importante din Apuseni in domeniul exploatarii zacamintelor de aur. Era administrata de exploatarea miniera cu sediul in orasul Zlatna. Dupa inchiderea minei, in 2006, galeriile au fost inchise prin construirea unui zid de beton la intrare. Cel putin una dintre galerii, deasupra careia a ramas scris Mina Hanes, a ramas partial libera si este un factor poluant al zonei.

Minele din zona asigurau traiul multor locuitori ai zonei, avand in vedere ca aici lucrau circa 1.000 de mineri. Inainte de inchiderea minelor, apele ajutau oarecum la “munca” din galerii, ii ajutau pe localnicii angajati sa-si castige painea. Oameni acceptau atunci acest tip de poluare, nu-i deranja foarte tare ca prin comuna lor trece o apa acida, plina de suspensii de metale.

500 de ani de minerit

Dupa inchiderea exploatarii miniere, lucrurile s-au schimbat, apele de mina nu le mai sunt de folos, ba din contra. Paraul poluat, Almasul, este ruginit, la fel ca Valea Rosiei sau paraul Bucium, alte doua cursuri din Apuseni poluate de apele de mina. Pe unde trec apele acide vegetatia creste mult mai greu, nici o vietate nu se apropie de apa poluata. Culoarea rosiatica provine de la suspensiile metalifere aduse din maruntaiele pamantului.

La Almasu Mare poluare a fost de cand exista mineritul aici, de vreo 500 de ani. Dupa inchiderea acestei mine, in comuna ocupatia principala a ramas agricultura, in special cresterea animalelor.

In ultimii ani s-au dezvoltat si cateva facilitati de turism. Evolutia pozitiva a turismului in general este afectata de drumul de acces, distrus de utilajele grele care transporta piatra de la o cariera de pe teritoriul comunei.

Relansarea mineritului in zona i-ar putea ajuta foarte mult pe locanici. “Mineritul poate duce la dezvoltarea intregii zone a Apusenilor. Inchiderea mineritului a dus la migrarea masiva a multor localnici din comuna noastra. Muntii Almasului au inca mari rezerve de metale, relansarea mineritului pentru noi almasenii ar fi o gura de oxigen”, spune primarul Arin Zaharie. In comuna mai traiesc circa 1.000 de oameni.

Demersurile Primariei Zlatna

In 2012, prin Hotarare de Guvern, au fost trecute in proprietatea Primariei Zlatna galeria subterana transversala de la Hanes (fosta mina de aur), casa masinii de extractie din putul Hanes inferior, linia de cale ferata Hanes-Larga in lungime de 2.780 metri si masina de extractie din putul Hanes inferior.

Primaria Zlatana intentiona sa transforme zona intr-un punct de atractie turistica, unul dintre obiective fiind chiar vizitarea unei galerii miniere. Intre timp, cei 2,8 km de linie ferata intre Hanes si Larga au disparut, gurile de mina au fost zidite iar masina de extractie, datand din 1936, a fost descompletata de hotii de fier vechi.

Potrivit specialistilor, galeria Hanes – Larga s-ar preta la transformarea in obiectiv turistic deoarece era o mina cu aeraj natural, inca rezistenta dupa zeci de ani de exploatare. Pe traseul de 3.100 metri turistii ar fi urmat sa se deplaseze cu un trenulet. Si vechiul amplasament al funicularului lung de aproape 7 kilometri, ce facea legatura peste munte intre mina Hanes si uzina de prepapare de la Zlatna, ar fi urmat sa fie transformat in amplasament pentru telegondole cu care sa poata fi transportati turistii pe muntele Breaza, unde a fost identificat aliniamentul propice amenajarii a doua partii de schi.

Toate au ramas, insa, la stadiul de proiect, nu au fost puse niciodata in practica si nici nu vor fi realizate vreodata. Minele si anexele acestora au fost abandonate, iar hotii au furat ceea ce se putea valorifica.