Cu suficienți copaci maturi care să dea umbră, dar și cursuri de apă care să acționeze ca niște culoare de răcire, precum și clădiri verzi eficiente energetic, nu este greu să-i ajuți pe locuitorii marilor aglomerări urbane să se răcorească în timpul verilor care înregistrează, de doi ani, recorduri de temperatură. Canalul media Euronews Green a propus o privire îndreptată către orașele care deschid calea adaptării la climă și am a completat-o cu oferta „de răcire”, incipientă, a Bucureștiului.
Europa se pregătește pentru primele valuri de căldură din această vară, iar estimările meteo preconizează că 2024 va fi un alt an care va bate recorduri de temperatură, se arată într-o analiză publicată recent de serviciul de meteorologie Weather & Radar, ce utilizează multiple date și instrumente oficiale de măsurare pentru a face avertizări meteo. Anul a înregistrat încă de la începutul lui extreme termice, aprilie 2024 fiind a 11-a lună consecutivă care a avut cea mai caldă temperatură medie măsurată vreodată la nivel mondial.
Chiar dacă nu se pot face previziuni meteo cu luni înainte, meteorologii pot totuși să analizeze modele meteorologice, inclusiv mediile lunare ale temperaturii, iar pentru Europa, în prezent, se estimează că lunile iunie, iulie și august vor fi valori peste medie în ceea ce privește temperaturile, cu un accent mai mare pe sudul și sud-estul Europei ca puncte fierbinți, inclusiv România.
Dar cum se adaptează orașele europene la o lume mai fierbinte?
Valurile de căldură de plus 40°C de anul trecut au dezvăluit cât de prost sunt echipate orașele pentru a face față extremelor termice, însă, între ele, se remarcă câteva excepții. Locuitorii marilor aglomerări urbane au început să aprecieze soluțiile realizate din timp de adminsitrațiile locale: străzile și bulevardele mărginite de copaci, parcurile și spațiile verzi cu umbră deasă, ștrandurile și piscinele, locurile publice cu aer condiționat.
Datorită a ceea ce este cunoscut sub numele de „insula de căldură urbană”, orașele devin mult mai fierbinți decât zonele rurale, deoarece căldura rămâne „prinsă” între clădirile înalte și este absorbită de asfalt și betonul care o înmagazinează. Așa că sunt necesare câteva măsuri inovatoare pentru a răci orașele. De la Londra la Lisabona, nu toate orașele au experimentat valul de căldură la fel. Dar, ce se poate învăța de la orașele care deschid calea către adaptarea la climă?
Viena, orașul celor 1000 de fântâni publice, capitala cu cea mai veche centură verde
Viena este orașul „cel mai locuibil” din lume, conform Global Liveability Index de la Economist Intelligence Unit.
Are un punctaj ridicat și în ceea ce privește atenuarea efectelor climatice, deoarece capitala austriacă a creat pentru prima dată un plan climatic în 1999, iar în 2018 a devenit unul dintre primele orașe din Europa care a stabilit o strategie de identificare și combatere a căldurii urbane.
Când căldura devine prea copleșitoare, locuitorii pot merge pe străzile unde se răcoresc sub aparate care au vapori de apă.
Aceste „straßen cool” (străzi reci) sunt doar o parte a planului de infrastructură publică al administrației municipale. De asemenea, municipalitatea a introdus o nouă rețea de trasee pentru biciclete pentru a face mai atractivă deplasarea decât cu mașina care produce căldură (și poluează) și s-a angajat să planteze 4.500 de copaci noi în fiecare an.
Pe lângă noi elemente adăugate în oraș, Viena ține și la cele care funcționează. Are mai mult de 1.000 de fântâni publice și a păstrat o rețea extinsă de piscine municipale construite pentru prima dată în anii 1920. Dar mai ales, acum o sută cincizeci de ani, Viena a conștientizat nevoia conservării pădurii, și a păstrat și a îngrijit ceea ce este considerată cea mai veche centură verde a unei capitale.
„Coridoarele de ventilație” din Frankfurt
Fiind unul dintre cele mai calde orașe din Germania, a fost necesară și o remodelare majoră. Frankfurt are coridoare de ventilație, sau „Luftleitbahnen”, respectiv porțiuni de teren unde nu există clădiri înalte, cu mulți copaci, pentru a atrage aer mai rece din zonele înconjurătoare. Iar un Luftleitbahn este și culoarul de ventilație de-a lungul râului Nidda.
Ca fost câștigător al „European City of Trees”, Frankfurt se descurcă bine când vine vorba de acoperirea cu spații verzi. Copacii pot reduce temperaturile de la suprafață cu până la 12°C în timpul verii, potrivit unui studiu realizat prin satelit, așa că a avea aproximativ 200.000 de copaci în spații publice este o mare ușurare.
În plus, Frankfurt solicită ca anumite clădiri noi să aibă acoperișuri „verzi” acoperite cu plante. Acestea pot rămâne cu 40°C mai răcoroase în zilele însorite decât cele tradiționale de culoare neagră.
„Acoperișurile verzi au numeroase efecte pozitive”, a explicat Lara-Maria Mohr de la Departamentul de Mediu din Frankfurt. „Ele protejează o clădire, o izolează și o răcesc. Acest lucru economisește și costurile. Zgomotul este înghițit, praful fin este filtrat de plante, iar efectele precipitațiilor abundente sunt amortizate de faptul că ploaia poate fi absorbită de substrat.”
„Adăposturi climatice” în Madrid
În Spania sunt așteptate zile toride de vară. În anul 2022, capitala Madrid și-a egalat recordul de căldură din toate timpurile de 40,7 ° C – care a fost stabilit doar cu un an înainte. Pentru a încerca să-și ajute locuitorii, Madridul a deschis adăposturi climatice în spații publice cu aer condiționat, cum ar fi biblioteci și centre comunitare, în timpul valului de căldură actual și a creat o aplicație pentru fi folosite piscinele municipale, puternic subvenționate de municipalitate.
Există, de asemenea, o strategie pe termen lung pentru a răci orașul. În cadrul planului din 2019 „Insula culorilor Madrid”, se construiește o „centură verde” de pădure lungă de 75 km în jurul capitalei. Imaginile termografice din zonele din apropiere arată că temperaturile solului au fost deja reduse cu 2°C în doi ani, a relatat Politico.
Există multe alte moduri în care orașele se luptă cu temperaturile în zilele prea calde. La Nürnberg, de exemplu, liniile de tramvai au fost acoperite cu iarbă pentru a le răcori. În timp ce arhitecții din Norwich, oraș din Anglia, Marea Britanie, au construit 100 de proprietăți de locuințe sociale orientate nord-sud, cu umbre orizontale peste ferestre orientate spre sud, pentru a le ține departe de căldură. Goldsmith Street este un exemplu rar în Marea Britanie, de case eficiente atât pentru vară, cât și pentru iarnă.
Ce face Bucureștiul pentru a reduce extremele de temperatură?
Bucureștiul preferă să acționeze de fiecare dată punctual când temperaturile devin extreme. Administrațiile sectoarelor înființeză anual puncte de prim ajutor și de distribuire a apei potabile care se găsesc fie în instituții publice fie în corturi sau containere, pe stradă. De cele mai multe ori oferă recomandări legate de evitarea expunerii prelungite la soare sau să se îndrepte către mall-uri și supermarketuri, dacă nu dispun de aparate de aer condiționat acasă.
De un an, Bucureștiul se îndreaptă către un transport verde, nepoluant, cu un parc auto de transport public care s-a modernizat cu 100 de tramvaie și 100 de troleibuze noi, dar și cu 100 de autobuze electrice. Parcul auto este însă format din peste 2.000 de vehicule și este nevoie de noi investiții în infrastructura rutieră, linii noi de tramvai și culoare unice de transport, pentru a descuraja utilizarea automobilelor personale, care polueză și încălzesc orașul. Despre piste de biciclecte nici nu poate fi vorba.
În materie de copaci și zone verzi, Bucureștiul are aproximativ 8 metri pătrați de spațiu verde per locuitor, adică nici măcar jumătate din suprafața minimă cerută de Uniunea Europeană, respectiv circa 26 de metri pătrați pe cap de locuitor. Dincolo de parcurile din oraș, copacii plantați pe fiecare stradă, la marginea trotuarului, sunt de fapt una dintre cele mai importante categorii de spații verzi din oraș. Un număr exact nu este cunoscut, pentru că nu există un registru al spațiilor verzi, însă unii primari de sectoarele au procedat independent și au plantat mai mult în ultimii ani și au fost amenajate parcuri noi, cum are fi cel din sectorul 6, Parcul Liniei.
Pădurile dimprejurul capitalei, vechii codrii ai Vlăsiei, și-au redus suprafața din cauza extinderii imobiliare din București, din orașele și comunele limitrofe, dar și a exploatărilor de masă lemnoasă, astfel că zona forestieră a ajuns să acopere doar 16% din suprafața Ilfovului, ceea ce îl face „județ cu deficit de vegetație forestieră”.
Pentru protejarea pădurilor existente, noi împăduriri și deschiderea pădurilor către comunitate în scop recreativ, adică crearea Centurii Verzi București-Ilfov (de fapt centura verde-galben-albastră, adică păduri-pajiști-zone umede), societatea civilă susține din 2023 adoptarea unei legislații în Parlament, iar la nivel local să fie un plan comun al administrațiilor Bucureștiului și Ilfovului.
În București, un coridor de circulație a aerului poate fi considerat cel ce începe pe cursul de apă, de la Lacul Morii, pe râul Dâmbovița, până la Parcul Natural Văcărești, însă acesta nu se poate compara cu cel al Frankfurtului pentru că nu are zone extinse mărginite de un aliniament mai bogat de copaci.
Locuințe mai bune, transport verde, copaci și cursuri de apă: acestea sunt principiile cheie ale orașelor adaptate la climă. Dar cu climate și caracteristici istorice atât de diferite, de unde știu liderii europeni și planificatorii urbani ce să facă exact?
Mai mulți copaci sunt un câștig pe mai multe fronturi. Dar este util de știut, de exemplu, că este nevoie de 40% acoperire a aliniamentului străzii pentru a maximiza cu adevărat beneficiile a ceea ce expertul în urbanism ecologic Jon Burke numește „cea mai avansată tehnologie de aer condiționat din natură”.
Sunt calcule cheie de făcut. C40 Cool Cities Network este o organizație care lucrează în acest sens. A contribuit la dezvoltarea unui instrument „Orase rezistente la căldură”, care le permite factorilor de decizie să cuantifice beneficiile exacte ale unor parcuri specifice și ale infrastructurii verzi, ale râurilor, ale lacurilor și ale suprafețelor răcoroase.