Lugano, farmecul unui oraş elveţian de provincie

Influenţa lombardă este vizibilă la tot pasul în arhitectura clădirilor vechi ale oraşului, precum catedrala romanică a San Lorenzo (Sfântului Laurenţiu – n.r.) construită în secolul al Xi-lea, biserica Santa Maria degli Angioli (Sfânta Maria a Îngerilor – n.r.) cu faimoasa frescă a Patimilor lui Hristos a lui Bernardino Luini (foto jos), Oraşul Vechi (Via Nassa, Piazza della Riforma).

Primele documente care atestă existenţa cetăţii sunt sunt din secolul al IX-lea. Aflat în posesia Ducatului Milano, oraşul a fost ocupat de elveţieni în la începutul secolului al XVI-lea, sub autoritatea cărora rămâne până în 1798. În acest an îşi obţine independenţa şi decide să facă parte din Confederaţia Elveţiană. Numele oraşului Lugano derivă probabil de la cuvântul latin \”lucus\” (crâng, pădure – n.r.)

Pe lângă moştenirea culturală bogată, zona este binecuvântată şi cu peisaje feerice. Lacul Lugano şi munţii din jurul său (Brè, San Salvatore, San Giorgio) reprezintă tot atâtea puncte de atracţie pentru turişti.

Dintre darurile oferite cu generozitate de natură locuitorilor zonei, se remarcă Monte San Giorgio, situat în sudul lacului Lugano. Muntele are o înălţime de 1097 metri, fiind o regiune împădurită, cu o floră şi faună bogată şi în fosile. În anul 2003 a fost  a fost înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Din nefericire nu există curse aeriene directe între România şi Lugano. Ca să ajungeţi în oraşul elveţian, trebuie să faceţi escală pe unul din marile aeroporturi elveţiene (Zurich, Basel, Geneva, Berna).  De aici, companiile Darwin Airline, Flybaboo şi Swiss oferă zboruri zilnice spre Lugano. Ca alternativă, puteţi merge până la Milano, oraş situat la aproximativ 70 km, de unde să luaţi trenul sau să închiriaţi un automobil. De aici se poate ajunge foarte uşor cu trenul în numai o oră sau maşina pe Autostrada A9 (\”Autostrada dei Laghi\”).