Războaiele au constituit întotdeauna perioade traumatizante în istoria omenirii. Totuși, în aceste perioade de restriște au apărut tot felul de invenții care mai de care mai interesante.
Dacă ne referim la cele două conflagrații mondiale care au marcat istoria ultimului secol putem număra milioane de morți și răniți. E adevărat că multe invenții trebuiau să rezolve probleme imediate cu care se confruntau țări aflate în război. De exemplu, lipsa unor ingrediente importante i-a determinat pe nemți să inventeze un cârnat vegetal bazat pe soia. Ca să fim mai exacți, intrarea României în Primul Război Mondial în 1916 a privat imperiul german de porumbul românesc și de carnea care venea din această zonă. Atunci a fost inventat acest cârnat pe baza de soia.
Un alt exemplu celebru este apariția absorbantelor de celuloză. În timpul războiului s-a găsit o variantă de absorbante mult mai ușor de făcut decât cele din bumbac. După ce s-a terminat războiul compania aproape era să de-a faliment pentru că nu mai erau atât de mulți răniți. Noroc cu surorile medicale care au popularizat ideea că aceste tampoane pot fi folosite și în scopuri igienice.
Tehnologii care au influențat războaie
Totuși, mă voi opri un pic mai atent asupra acelor invenții care au mai multă legătură cu tehnologia. Nu de alta, dar știu că sunteți fani. La început piloții nu aveau cum să comunice cu cei de la sol sau între ei. Aviatorii acelor timpuri trebuiau să recurgă la gesturi şi la strigăte, care erau rareori înţelese. Armata se baza pe firele de telegraf și de telefon, care erau distruse cu ușurință de bombardamente. Primele înbunătățiri, dacă le putem spune așa, au fost un fel de radiotelefoane folosite în cabina avioanelor.
Dar cabinele erau cam în aer liber, iar zgomotul motorului făceau imposibilă înțelegerea mesajelor. Soluţia a venit la sfârşitul anului 1916, când au fost lansate căştile cu microfoane şi receptoare încorporate, deschizând drumul pentru aviaţia civilă, dar și pentru tot cee ace vedem azi: Walkman, handsfree etc.
Când vorbim azi de operaţii estetice ne gândim adesea la implanturi mamare, fesiere, modelări de nasuri, botox și multe alte astfel de intervenții, totuși povestea lor a desi e mai veche decât anii războiului s-a ridicat în special în această perioadă. Numărul de victime ale Primului Război Mondial a adus în atenţie şi numărul mare de răniţi mutilaţi. Chirurgi precum neozeelandezul Harold Delf Gillies au insistat asupra intervenţiilor de reconstrucţie a ţesutului. El şi echipa sa au elaborat noi metode prin care reconstruiau piele, os şi cartilaj, şi cu acestea au transformat acest domeniu medical, de la includerea unor noi proceduri de anestezie până la folosirea artiştilor pentru reconstituirea facială.
Sucul de care se bucură oamenii în prezent
Nu puteam să trec peste această invenție foarte populară printer tineri – Fanta. De data aceasta povestea se leagă de cel de-Al Doilea Război Mondial. Oricât ar părea de ciudat, în timpul războiului, filiala locală a Coca-Cola a continuat să funcționeze în Germania, în ciuda faptului că importurile celebrei băuturi răcoritoare fuseseră interzise.
Pentru ca afacerea să nu falimenteze, şeful Coca-Cola Germania, Max Keith, a decis să realizeze o nouă băutură răcoritoare cu ingrediente locale. Aşa a luat naştere o băutură răcoritoare care conţine, printre altele, reziduuri rămase după stoarcerea fructelor şi zer. Numele băuturii a fost ales de Joe Knipp, unul dintre agenţii de vânzări, a venit cu soluţia salvatoare: Fanta (un derivate de la fantezie).
O armă cu rază lungă de acțiune
Poate una dintre cele mai interesante și importante invenții ar fi prima rachetă balistică cu rază lungă de acţiune. Mi-ați zice, bine dar ziceai că nu ne interesează neapărat evoluția armelor. Așa și este, pentru că această invenție dincolo de funcționalitatea exclusiv militară are și una științifică: a stat la baza primelor rachete care au plecat în spațiu și apoi pe Lună.
Începând din 1944, spre finalul războiului, Germania a atacat Londra prin intermediul unei rachete balistice cu rază lungă de acţiune. În epocă erau terifiantele V2, care proveneau de la Vergeltungswaffe 2 (Arma de răzbunare 2). Racheta a fost în principal opera inginerului german Wernher von Braun.
Cu o rază de acţiune de 320 km, aceasta a fost prima rachetă balistică cu rază lungă de acţiune, capabilă să ajungă la o altitudine de 88 km sau chiar 206 km, dacă era lansată în plan vertical. Cu o viteză maximă de 5.760 km/h, V2 cântărea 12,5 tone şi avea o lungime de 14 metri la un diametru de 1,65 metri.
Din fericire, timpul nu a fost de partea inventatorului în acea clipă, iar rachetele sale mai aveau nevoie de multe îmbunătățiri până să devină cu adevărat letale. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Wernher von Braun a fost recrutat de Statele Unite pentru a lucra pentru armata americană. A ajuns apoi la NASA, unde a jucat un rol esenţial în dezvoltarea rachetelor din familia Saturn, inclusiv Saturn V, cea care a dus primii oameni pe Lună.
Gonflabilele
Ca să nu vă las cu un gust amar după ultima invenție voi aduce în atenția voastră gonflabilele. După experiența Primului Război Mondial Hitler și comandanții săi au decis ca soldații germani să aibă în raniță, pe lângă tot echipamentul necesar, și niște păpuși gonflabile.
Măsura urmărea protejarea trupelor de bolile venerice din bordeluri. Se pare că de rușine, aceste echipamente au fost retrase și duse într-un depozit din Dresda care a și ars când Aliații au bombardat orașul. Pe de altă parte Aliații au folosit și ei gonflabile, dar nu femei, ci au creat o întreagă armată din cauciuc. S-a numit armata fantomă care urmărea să deruteze și să descurajeze trupele naziste.
Multă vreme povestea a fost considerată un mit, dar în 1996 au fost declasificate documentele care vorbeau de acțiunile armatei fantomă și această a fost prezentă în numeroase puncta importante de pe frontul de vest în Al Doilea Război Mondial.