Impresionanta poveste a Conacului Marghiloman din Buzău

Conacul Marghiloman, unul dintre cele mai cunoscute și apreciate edificii din Buzăul secolelor XIX și XX, are un trecut întortocheat și impresionant, despre care însă s-a scris mult prea puțin în comparație cu importanța pe care o are acesta pentru istoria locală.

Denumit și  vila Albatros, situat la marginea Buzăului, conacul a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începând cu anul 1884. Se presupune că terenul pe care s-a construit vila Albatros, împreună cu grădina în stil englezesc și padocurile pentru caii de rasă, a intrat în posesia familiei Marghiloman, după ce Iancu Marghiloman, tatăl viitorului prim-ministru Alexandru Marghiloman, a câștigat terenul, trișând la un joc de cărți, împotriva lui Constantin Musceleanu. Bineînțeles, aceasta este doar o speculație, neștiindu-se sigur felul în care a decurs jocul de cărți.

Alexandru Marghiloman, fiul lui Iancu Marghiloman, născut în anul 1854 într-o familie înstărită din județul Buzău, a ocupat funcțiile de judecător, avocat, deputat, senator, ministru și prim-ministru și a activat în cadrul Partidului Conservator și a avut un rol esențial în cadrul Primului Război Mondial.

Dintre toate reședințele sale, marele conducător s-a atașat în special de Vila Albatros din marginea orașului Buzău, unde venea mereu pentru a se recrea. În anul 1893 acesta va moderniza conacul, ținând cont de moda vremii din rândul aristocrației bucureștene. Astfel începe proiectul Vilei Albatros, sub supravegherea arhitectului Paul Gottreau. Modernizarea este finalizată în 1897.
După moartea lui Alexandru Marghiloman, în anul 1925, marea parte a averilor, inclusiv terenurile sale, au intrat în posesia soției sale, Maria Marghiloman, însă odată cu posesiunile, ea a preluat și datoriile soțului.

Acesta a lăsat scris că nu se împotrivește vânzării tuturor imobilelor, cu excepția vilei din Buzău, de care rămăsese atașat și pe care o dorea în continuare în proprietatea familiei sale. Caii de curse puteau fi de asemenea vânduți, în afara elementelor de prăsilă, dorindu-se continuarea crescătoriei de cai pur-sânge.
Maria Marghiloman se mută în Paris, iar în țară locuiește la Hotelul Athenee Palace din București. Din pricina proastei administrări, după doar trei ani pierde terenul din Buzău în favoarea lui Ion Tomescu. Maria Marghiloman va ajunge să vândă vila împreună cu grajdurile pentru cai, uzina electrică și cea de apă, hipodromul și caii aflați in administrația familiei, inclusiv cei de prăsilă. Altfel spus, ea a ajuns să piardă întreaga avere.

În anii 1936-1937 Consiliul orășenesc Buzău votează exproprierea Domeniului Albatros pentru utilitatea publică, însă după disputele dintre moștenitorii lui Marghiloman și primărie, primii cer intervenția ministrului de interne. Ministru audiază plângerea și va constata nulitatea de drept a exproprierii.

În 1938 moare Maria Marghiloman, iar în 1939 domeniul este vândut de către proprietari Ministerului Aerului și Marinei.În perioada comunistă parcul este distrus complet, iar în locul florilor și arbuștilor sunt semănate legume. Arborii ornamentali și lacul sunt total ignorate, fiind lăsate să se degradeze.

După perioada comunistă domeniul a ajuns în paragină din cauza lipsei de implicare a oficialităților. A aparținut mai întâi Ministerului Culturii și apoi a fost dat în administrare Primăriei Buzăului.

În anul 2011 încep lucrările de restaurare pentru Vila Albatros și de reabilitare a Parcului Marghiloman.

În prezent conacul găzduiește Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” unde se organizează diverse activități culturale în cadrul cărora participă locuitorii județului și vizitatorii interesați de personalitatea lui Alexandru Marghiloman.

Bibliografie:

1. Peneș, Nicolae, Elogii efemere, Buzău, editura Editgraph, 2013
2. Peneș, Nicolae, Alexandru Marghiloman Lordul Valah, Buzău, editura Editgraph, 2008

Luiza Maria Stanciu

Articol realizat în cadrul Proiectului Tineri Jurnaliști Online, proiect cofinanțat de Ministerul Tineretului și Sportului