Monumentul istoric ține în loc lucrările la una dintre cele mai mari magistrale rutiere construită în ultimii 20 de ani în Capitală – bulevardul Buzeşti-Berzei-Uranus. De mai bine de doi ani, autorităţile locale se chinuie să găsească o soluţie pentru Hala Matache.
Primăria ar vrea să o relocheze pentru a face loc bulevardului Buzeşti-Berzei, unul dintre cele mai mari construite în Bucureşti în ultimii 20 de ani, dar se opun organizaţiile nonguvernamentale. Acestea din urmă ar vrea păstrarea pe actualul amplasament a monumentului istoric.
Primarul general Sorin Oprescu a anunțat, săptămâna trecută, că va muta Hala Matache cu fix 37,2 metri față de locul actual. Mutarea clădirii ar reporni lucrările la diametrala rutieră nord-sud, care trenează din această pricină de circa un an. Oprescu a explicat că situația cu monumentul istoric trebuie tranşată cât mai repede: „Să lămurim o dată cu Hala Matache. Nu pot să o ţin, domne, pe loc, sunt nişte cheltuieli fantastice, şi atunci o să o mut exact cu 37 de metri şi 20 de centimetri mai încolo. Nu fac pe nebunul, chiar asta e distanţa. Doi ani şi jumătate am tot stat în discuţii sterile. Am respectat şi societatea civilă, am prezentat şi planurile, dacă se poate face. Linia de tramvai avea un circuit, dar nu asta ne împiedica, ci infrastructura. Există totuşi o zonă gravitaţională de unde curg dejecţiile, chiar sub hală este o coloană de drenaj care este făcută undeva din anii 1932-1933. Nu a mai umblat nimeni acolo‟.
Presiuni ale societăţii civile
Organizaţiile nonguvernamentale se opun cu vehemenţă mutării monumentului şi cer o soluţie pentru conservarea lui pe actualul amplasament. Nicuşor Dan, președintele Asociației „Salvați Bucureștiul‟ susţine că, în urma negocierilor din iulie 2011 dintre Primăria Capitalei, Ministerul Dezvoltării şi ONG-uri, s-a convenit ca municipalitatea să continue lucrările blocate pe axa nord-sud, dar să nu mute Hala Matache: „Soluția finală acceptată de toate părțile implicate a fost de a trece cu tortuarul noului bulevard pe sub un portic creat la parterul Halei Matache”.
Nicuşor Dan adaugă că opoziţia sa faţă de soluţia mutării este dată şi de faptul că autorităţile locale s-au angajat că vor reconstrui alte trei clădiri demolate, dar nu s-au ţinut de cuvânt – Berzei 34, colț cu Știrbei Vodă, Berzei 81 și Berzei 89. Zeci de alte organizaţii ale societăţii civile sunt alături de el în lupta pentru salvarea Halei Matache. Acestea au protestat ieri în faţa Ministerului Dezvoltării, cerând oprirea demolării.
Presiunile făcute de organizaţiile nonguvernamentale nu au rămas fără urmări. Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială (CNDT) din cadrul Ministerului Dezvoltării a decis ca Hala Matache să rămână în picioare. Totodată, secretarul de stat Marcel Boloș a propus organizarea unei ședințe comune a specialiștilor din MDRT, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Primăria Capitalei pe această temă pentru a se găsi o soluţie tehnică prin care Hala Matache să fie integrată în proiectul diametralei nord-sud.
Fostul ministrul al turismului, Elena Udrea, subscrie celor care se opun acestei măsuri
Fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea îl critică pe primarul Capitalei pentru intenţia de a muta Hala Matache de pe actualul amplasament, apreciind că se pare că aceasta a rămas singurul obstacol în calea candidaturii lui Sorin Oprescu la Preşedinţie din partea PSD.
Udrea afirmă că subscrie solicitărilor reprezentanţilor societăţii civile care se împotrivesc mutării Halei Matache şi crede că \”orice ţară, orice oraş care se respectă are grijă de clădirile de patrimoniu\”.
“Mi se pare imposibil ca, la douăzeci şi doi de ani de la căderea comunismului, autorităţile conduse de urmaşii PCR să plănuiască să intre cu buldozere peste Hala Matache”, spune Elena Udrea.
Ea susţine că după întâlniri şi consultări iniţiate în mandatul său cu reprezentanţii societăţii civile, cu asociaţii profesionale de arhitectură şi urbanism şi cu primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, s-a convenit să fie pusă în practică o soluţie care ar fi permis păstrarea Halei Matache pe actualul amplasament, cu câteva zile înainte de încheierea mandatului său de ministru, semnând un aviz pentru PUZ-ul zonei în care se vorbea de obligativitatea implementării acestei soluţii.
“Şi iată că asistăm la situaţia în care Sorin Oprescu s-a răzgândit, s-a sucit, şi vrea să pună hala la pământ. În opinia acestuia, capitala României are bani pentru cea mai costisitoare autostradă din lume, pentru ceasuri de aur şi pentru raţe exotice, dar nu are bani pentru conservarea patrimoniului. Este adevărat că păstrarea istoriei şi identităţii locale este o acţiune costisitoare, dar nimeni nu îşi poate permite să piardă asemenea valori. Nici chiar Sorin Oprescu, deşi pare că singurul obstacol care îi stă în cale în drumul său spre candidatura din partea PSD la Preşedinţia României a rămas Hala Matache. Şi de aceea hala trebuie demolată!\”, afirmă Udrea.
Pentru a realiza acest proiect, Primaria mai are nevoie si de o aprobare de la Minsterul Culturii, in conditiile in care cladirea este monument istoric.
Străbați Capitala în 20 de minute
Proiectul diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus a fost unul contestat, încă de la începutul investiţiei, în 2010, de către mai multe ONG-uri. Ele au criticat felul în care au fost făcute exproprierile şi au fost date autorizaţii de demolare pentru imobile cu statut de monument istoric sau din zone protejate. Cu toate acestea, primarul general afirma, în anul începerii construcțiilor, că Bucureștiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei – Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept „cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani‟. Municipalitatea preciza atunci că valoarea estimată a investiţiei este de circa 330 de milioane de euro. Diametrala Buzești-Berzei ar urma să treacă pe sub Palatul Parlamentului și pe sub viitoarea Catedrală a Neamului, facilitând traficul foarte aglomerat din Capitală. Artera urmează să se întindă pe circa 11,8 kilometri și să aibă câte două benzi pe sens, plus una destinată circulației tramvaiului.
Hala Matache, măcelăria secolului al XIX-lea
Hala Matache a fost, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, unul dintre furnicarele comerciale ale Bucureștiului. Clădirea a fost construită între 1887 și 1899 de către Primăria Capitalei, fiind situată în piața Haralambie Botescu. Legendarul Matache Măcelarul a început înfloritoarea afacere imediat după Războiul de Independență și a rămas în istorie pentru felul în care își prezenta mezelurile. Ca să-şi încurajeze clientela să-i treacă pragul, măcelarul obişnuia să taie carnea pe butuci, chiar în faţa halei.