Motto: „Frieburg suna ca o făgăduinţă: cetatea liberă”[1]
Virtutea libertătii nu poate fi stăpânită decât de pe piscuri asa cum viaţa nu poate fi înţeleasă decât prin căderea în istorie. Freiburgul este o invitaţie spre cunoastere şi un pretext de introspecţie pentru oricine deţine curajul de a scruta starea de lucruri cu proprii ochi.
Freiburg era considerat oraşul situat în inima Europei în apropiere de oraşele Strasbourg şi Basel. Freiburg im Breisgau, prescurtat Freiburg i. Br., cunoscut sub denumirea de Freiburg, este un oraş din landul Baden-Württemberg, Germania în regiunea Breisgau, la marginea vestică a părţii de sud a munţilor Pădurea Neagră.
Arhitectura Freiburgului este puternic caracterizată prin „turla gotică a catedralei sale” care „apare ca un deget uriaş care arată cerul”. în această atmosferă arhitectonică „Erasmus a trăit aici un timp, casa care i-a aparţinut fiind azi păstrată cu sfinţenie de edilii oraşului. Universitatea, veche de sute de ani, adăposteşte în timpul anului universitar mii de studenţi, care însufleţesc străzile oraşului şi-i întreţin atmosfera intelectuală.”[2].
Iniţiativa lui Virgil Mihailescu de a se organiza un centru cultural românesc la Freiburg care să devină o „poiană a lui Iocan” de factură intelctuală şi culturală a exilului românesc postbelic s-a edificat în mod peremptoriu în atmosfera Freiburg-ului oferindu-i în timp un caracter unic.
Nazuinţa spirituală şi intelectuală, încă de la înfiinţarea bibliotecii la 1 mai 1949 a fost adunarea materialelor documentare de orice natură privitoare la poporul român de pretutindeni. Această misiune spirituală a fost dublată de o densă activitate publicistică, şi anume organizarea de festivaluri, concerte, manifestaţii culturale şi naţionale şi conferinţe care au fost privilegiate de prezenţa unor personalităţi inalte ale vremii din cercul intelectual românesc şi din spaţiul occidental.
Turismul istoric este în sine o comoara culturală. Rămâne doar timpul să sculpteze în acestă mină a incertitudinii până când turismul se transformă în tezaur.
——
* Prezentul articol face parte din campania de promovare a proiectului “Comori ascunse la Biblioteca Română din Freiburg”.
Proiectul îşi propune să evidenţieze aportul Bibliotecii Române din Freiburg la continuitatea spaţiului cultural românesc în Occident şi să atragă atenţia publicului asupra importanţei exilului, diasporei şi căilor europenizării societăţii româneşti actuale. Coordonatorul proiectului este Mihaela Toader, expert în memoria exilului românesc, împreuna cu George Stefan Năzăreanu responsabilul de grafică şi Filimon Dumitru Alexandru responsabilul de Comunicare şi PR.
Benefiaciarul acestui proiect este Institutul Român/Biblioteca Română din Freiburg, Germania. Programul de finanţare din care face parte proiectul: „Constantin Brâncuşi” – Cultură.
Acest proiect este realizat cu sprijinul Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.
[1] R. APOSTOL, Biblioteca şi Institutul Român de Cercetări din Freiburg (Istoric), în „Buletinul Bibliotecii Române”, Vol. (IX) – Serie nouă – 1975/1976, Freiburg (Germania) – 1976, p. 589.
[2] R. APOSTOL, Biblioteca şi Institutul Român de Cercetări din Freiburg (Istoric), în „Buletinul Bibliotecii Române”, Vol. (IX) – Serie nouă – 1975/1976, Freiburg (Germania) – 1976, p. 589.