Franța își propune redeschiderea Catedralei Notre-Dame înainte de Jocurile Olimpice

La trei ani de la incendiul devastator, Catedrala Notre-Dame din Paris a fost curățată în cea mai mare parte de funingine, în timp ce o armată de lucrători face tot posibilul pentru a respecta termenul limită, astfel încât să poată fi redeschisă la timp pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.

Vineri, pe 15 aprilie, s-au împlinit trei ani de la izbucnirea incendiului, iar lucrările de curățare a pereților, a bolților și a podelei sunt aproape gata, redând catedralei strălucirea inițială. 

Flăcările care au cuprins la 12 aprilie 2019 celebra catedrală în stil gotic, datând din secolul al XII-lea, au distrus turla principală, ceasul și o parte din boltă.

Înainte de incendiu, catedrala era vizitată anual de aproximativ 12 milioane de turiști. De asemenea, acolo s-au ținut 2.400 de slujbe și 150 de concerte.

Incendiul devastator a generat un val de donații, strângându-se până în prezent aproape 844 de milioane de euro de la 340.000 de donatori din 150 de țări, potrivit autorității publice care supraveghează lucrările de reconstrucție.

Spațiul gol care a rămas în mijlocul construcției este ocupat acum de o schelă uriașă.

Proiect de mare amploare

Prima etapă a proiectului a presupus strângerea molozului și a grinzilor arse, consolidarea contraforților și înlăturarea prafului letal eliberat de cele 450 de tone de plumb din structura clădirii.

Pentru a face aceste lucrări, a fost nevoie de construirea unei schele de metal, care a fost finalizată vara trecută și a costat 151 de milioane de euro.

A fost finalizată la timp, în ciuda pauzei de trei luni la începutul anului 2020 din cauza pandemiei de Covid-19.

Multe dintre lucrări au fost încredințate unor firme subcontractoare specializate din Franța.

Una dintre lucrări este demontarea și curățarea orgii uriașe din secolul al XVIII-lea, cea mai mare din Franța. Deși nu a fost atins de foc, pe instrument s-a așternut un strat gros de praf de plumb.

Vitraliile, câteva statui și cele 22 de picturi mari din secolele XVII și XVIII au fost, de asemenea, supuse procesului de restaurare.

Următoarea etapă importantă va consta în refacerea structurii medievale din lemn a naosului și a altarului, precum și a turlei din secolul al XIX-lea. Pentru aceste lucrări, au fost deja tăiați 1.000 de copaci din pădurile naționale și private din Franța.

Între timp, săptămâna aceasta se extrag pietre din carierele din Paris pentru a începe reconstrucția bolților deteriorate.

Au fost efectuate teste pe două dintre cele 24 de capele ale catedralei pentru a exersa tehnicile necesare pentru recrearea culorilor originale.

Pe lângă restaurarea clădirii la valoarea de odinioară, Arhiepiscopia Parisului intenționează să adauge câteva elemente noi, îmbinând arta contemporană cu cea veche, printre care se numără un sistem de iluminat mai modern, bănci noi și fragmente biblice proiectate pe pereți în diferite limbi.

Un sistem nou pentru vizitatori și credincioși înseamnă că atunci când catedrala va fi redeschisă în 2024, intrarea se va face pe ușa mare centrală și nu pe ușile laterale.

Descoperirea unui sarcofag

O descoperire neașteptată a încetinit lucrările de reconstrucție în luna martie. Săpăturile au scos la suprafață un sarcofag antropomorf de plumb și rămășițele unui perete separator din piatră decorativă din secolul al XIV-lea. Sicriul ar putea fi al unui demnitar și datează probabil din anii 1300, secolul următor construirii catedralei.

Mormintele „de o calitate științifică remarcabilă” au fost scoase la lumină în timpul lucrărilor pregătitoare pentru reconstrucția turlei principale în locul în care transeptul se intersectează cu naosul, a afirmat Ministerul francez al Culturii.

Pe lângă morminte, au fost găsite chiar sub pardoseaua catedralei elemente policrome identificate ca făcând parte din catapeteasma originală din secolul al XIII-lea, element arhitectural care separă altarul de naos.

Care a fost cauza incendiului?

Cauza incendiului rămâne necunoscută. Anchetele efectuate de Brigada Criminalistică sub conducerea a trei examinatori de la Tribunalul din Paris nu au reușit să stabilească cu exactitate cauza focului.  

Se crede că de vină ar putea fi un chiștoc de țigară nestins sau o defecțiune electrică.

Au fost demarate noi evaluări de specialitate ale dărâmăturilor, care ar trebui să dureze încă câteva luni, potrivit unei surse apropiate cazului.