Toamna anului 1869 aduce Bucureștilor și întregii țări începutul unei povești despre modernizare și progres, dar, mai ales, despre respectarea unei importante promisiuni.
Odată cu punerea în funcțiune a „întâiului drum de fier”, domnitorul Carol I își îndeplinea cuvântul dat în fața supușilor săi: acela de a nu părăsi țara până când nu va inaugura prima linie de cale ferată, scrie Casa Filipescu Cesianu, pe pagina de Facebook a muzeului.
Astfel, în dimineața zilei de 7 septembrie 1869, s-a pus în mișcare primul tren București-Giurgiu. Carol I trăia în acea zi sentimentul celei mai adânci mulțumiri, dovedind încă din primii ani ai venirii sale în țară că va fi omul marilor înfăptuiri.
Capitala își avea de acum gara ei. Prima. O bijuterie de arhitectură feroviară rămasă până în zilele noastre ca mărturie a acelor vremuri. Construcția gării Filaret a început în anul 1867, lucrările fiind finalizate în timp record. Deschiderea oficială a gării a avut loc pe 31 octombrie 1869, în cadrul unei fastuoase ceremonii.
În acea dimineaţă istorică de toamnă, sub privirile entuziasmate ale bucureștenilor, ce împânzinseră peronul gării, „Trenul de Onore Michaiu Bravul”, remorcat de locomotiva cu acelaşi nume, a plecat spre Giurgiu, la orele 10.45. După un drum de 67 de km, parcurși într-o oră jumătate, cu o „iuțeală mijlocie”, trenul își face apariția în gara Giurgiu, pregătită ca de sărbătoare și împodobită cu „nenumărate ghirlande și trapele tricolore”.
A trecut de atunci mai bine de un secol jumătate. Astăzi, în incinta gării de altădată funcționează autogara Filaret, trenurile fiind înlocuite de simple microbuze, practice și rapide, dar care au pierdut cu totul farmecul plecărilor și sosirilor de altădată.
Autor: Andreea Mâniceanu / Casa Filipescu Cesianu
Foto sus: Gara Filaret (© Colecția „Fotografii, cărți poștale și clișee fotografice” a Muzeului Municipiului București)