În cadrul programelor multianuale de cercetare sistematică, specialiștii Muzeului Județean Ialomița fac săpături într-o zonă din parcul arheologic Orașul de Floci, în care, în anul 2017, au fost evidențiate primele urme ale unui edificiu de mari dimensiuni.
Lucrările, coordonate de dr. Daniela Mihai, de la Institutul Naţional al Patrimoniului și de Radu Coman, arheolog la Muzeul Județean Ialomița, au scos la suprafață noi indicii care arată că este vorba despre o clădire impozantă pentru acele vremuri (sfârșitul anilor 1500-începutul anilor 1600). Are o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați, cel puțin un etaj și pivniță.
Ruinele unei așezări medievale au fost descoperite în Bărăgan FOTO MJ Ialomița
“Toate acestea duc la concluzia că era sediul administrativ al târgului, al „județului” (sau „judelui”), adică acela care conducea treburile așezării, ajutat de 12 „pârgari”, aleși din rândul târgoveților. Ar fi echivalentul de astăzi al primarului și consilierilor locali“, spun specialiștii Muzeului Județean Ialomița.
Conform Muzeului Județean Ialomița, această descoperire arheologică atestă o dată în plus importanța pe care o avea Orașul de Floci în Evul Mediu în Țara Românească. Este singurul loc medieval din țară peste care nu s-a suprapus nicio așezare modernă, fapt pentru care întreaga suprafață de 80 de hectare poate fi cercetată arheologic, rezultând posibilitatea reconstituirii unei organizări de tip urban.
Aici, în oraşul dispărut de lângă localitatea ialomiţeană Giurgeni, s-a născut în anul 1558 domnitorul Mihai Viteazul.
Oraşul de Floci a avut un rol important în istoria economică şi politică a statului medieval din Ţara Românească – conform documentelor istorice, cele mai importante lucruri care se vindeau în singurul oraş medieval din Bărăgan erau blănurile de animale. Unica aşezare urbană din estul Câmpiei Române, în cursul secolelor XIV-XVIII a avut o importanţă strategică în controlul graniţei de est a ţării.
Săpături arheologice la situl din apropierea localității Giurgeni FOTO MJ Ialomița
„Mihail Viteazul a avut o legătură directă cu Oraşul de Floci, conform cronicilor lui Ştefan Samuscovi, un cronicar luat la Curte de Mihai Viteazul în momentul în care a trecut în Transilvania, care consemnează următoarele lucruri: Măriei Sale îi plăcea întotdeauna să spună că este din oraşul de la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, adică de la Oraşul de Floci. Îi mai plăcea să spună că mama lui este de aici şi o chema Tudora. Atât el, cât şi mama sa erau nişte oameni bogaţi şi se îndeletniceau cu comerţul. Despre Mihai Viteazul sunt scrise foarte multe lucrări, iar pe cei neîncrezători îi invit să le citească“, a explicat Florin Vlad, managerul Muzeului Judeţean Ialomiţa.
Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…