Un politician vizionar şi un strălucit ministru de Finanţe al României şi-a legat numele atât de Costineşti, cât şi de Sinaia. Mare industriaş, a pus bazele economice ale României moderne.
Emil Costinescu (1844, Iaşi -1921, Bucureşti) a rămas deopotrivă în istorie ca finanţist, mare industriaş, politician liberal, deputat, primar al Capitalei, dar, mai ales ca ministru de Finanţe al României şi personalitatea de care îşi leagă numele staţiunea Costineşti.
Inteligent şi vizionar, fiu de arhitect şi economist cu studii la Paris, Emil Costinescu şi-a început cariera ca jurnalist, în redacţia ziarului Românul. Atras de politică, a intrat în PNL, iar în 1876 câştiga deja primul mandat de deputat, devenind şi consilierul financiar al partidului.
În 1880, în momentul înfiinţării Băncii Naţionale a României, Costinescu a fost unul dintre fondatorii instituţiei, iar timp de 6 ani a fost şi directorul BNR. În 1897 s-a retras însă de la Banca Naţională a României şi a fondat Banca Generală Română, al cărei director general va fi un timp îndelungat.
Considerat cel mai bun specialist în domeniu al timpului său, Emil Costinescu a fost, de trei ori, şi ministru al Finanţelor, în perioadele 1902-1904, 1907-1910 şi 1914-1916. El a fost cel care a pus bazele normelor de cheltuire transparentă a banilor publici şi a susţinut permanent necesitatea unei industrii naţionale cu fabrici cât mai diversificate, pentru diminuarea importurilor.
Emil Costinescu în 1910, în timpul unuia dintre mandatele de ministru al Finanţelor FOTO wikipedia.org
De altfel, despre Emil Costinescu, scriitorul Duiliu Zamfirescu spunea că „s-a impus, prin strădanie şi inteligenţă, în primele rânduri ale acelor care au aşezat Regatul României dinainte de război pe temeliile economice pe care trăieşte şi azi”.
Povestea Costineştiului
Şi istoria staţiunii Costineşti începe cu marele ministru român. Mare industriaş şi latifundiar, Emil Costinescu a cumpărat o moşie la malul mării, în zona viitoarei staţiuni. Către sfârşitul secolului al XIX-lea, Costinescu a colonizat zona cu populaţie germană, aşa numiţii germani dobrogeni. La început au fost doar 48 de gospodării, dar aşezarea s-a tot extins, devenind cunoscută drept „Costineşti“, după numele proprietarului.
În 1940, o mare parte din colonizatorii germani şi urmaşii lor părăsesc Costineştiul şi pleacă în Germania, însă locul acestora este luat de români care continuă dezvoltarea. În 1949, localitatea devine staţiunea Costineşti.
Costinescu a pus bazele industriei în Sinaia
La sfârşitul secolului al XIX-lea, politicianul era şi cel mai important industriaş din Sinaia. Punând în practică principiile pe care le promova şi în Parlament sau în Guvern, privind necesitatea cât mai multor fabrici în ţară, înfiinţează pe Valea Prahovei o fabrică de cuie (1891), una de cherestea (1879) şi una de var hidraulic (1886).
Fabrica sa de cuie, piuliţe şi şuruburi devine, în 1913, societatea pe acţiuni „Emil Costinescu“, ceea ce astăzi ştim ca MEFIN Sinaia. În 1937, o parte a fabricii a început să producă focoase şi proiectile antitanc, extrem de eficiente care se numeau chiar „proiectile tip Costinescu”. În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, muniţia constituia două treimi din totalul producţiei.
După război, fabricile lui Emil Costinescu au început să producă piese de schimb pentru automobile, piese ceramice pentru industria electronică, dar şi materiale de construcţie adaptate vremii. În 1953 începe producţia de echipamente de injecţie, specific pe care MEFIN îl are şi astăzi. Moştenirea industrială lăsată de Emil Costinescu Sinăii este considerată şi acum una decisivă.
Vila Emil Costinescu din Sinaia, de pe Bulevardul Carol I FOTO Floirin Rotaru / wikimedia.org
Tot la Sinaia, Emil Costinescu şi-a ridicat, în 1892, o casă de vacanţă, Vila Costinescu. În casa monument istoric de pe bulevardul central al orașului Sinaia, la 21 iulie 1914, a avut loc şedinţa Consiliului de miniştri condusă de I.C. Brătianu în care s-a hotărât neutralitatea României la începutul Primului Război Mondial. Consiliul de Coroană s-a adunat apoi la Peleş şi a declarat oficial neutralitatea.